Utilizarea acestei aplicaţii facilitează comunicarea angajaţilor, dar există riscul ca aceştia să piardă timp cu discuţii personale.
În cadrul multor companii, messengerul este o „unealtă“ de comunicare internă, care reduce foarte mult costurile. Însă există şi situaţii în care utilizarea acestui program se face în scop personal şi astfel se diminuează din eficienţa muncii angajaţilor.
Conform sondajului „Stai pe messenger în timpul programului?“, realizat de portalul www.bestjobs.ro, dintre persoanele care au participat, 60,3% au răspuns negativ, în timp ce 39,7% afirmă că folosesc această aplicaţie în scopuri personale la locul de muncă. Este într-adevăr folositor messengerul la serviciu sau este doar o modalitate prin care angajaţii devin mai puţin eficienţi? Transmiterea informaţiilor se face mult mai rapid
În orice meserie care implică folosirea unui calculator conectat la internet, utilizarea messengerului poate contribui eficient la transmiterea rapidă a informaţiilor, spun specialiştii în carieră. „Sunt situaţii în care o scurtă propoziţie pe messenger către un coleg te poate ajuta să afli statusul unui proiect comun“, este de părere Alina Negrea, consultant în cadrul companiei Advice Human Resources, din Capitală.
Această aplicaţie este folosită cel mai des în companiile din IT, unde, de exemplu, programatorii care au probleme cu o linie de cod sau cu un „bug“ (o eroare) pot cere ajutorul colegilor.
De cele mai multe ori, messengerul facilitează procesul de comunicare, atât timp cât mesajul transmis este unul ce ţine de atribuţiile jobului respectiv.
Deşi se poate dovedi folositor în mediul organizaţional în anumite situaţii, utilizarea messengerului este dezaprobată de majoritatea companiilor. „Este deranjant să-mi văd angajaţii cum, în loc să-şi facă treaba, stau la «taclale» pe messenger cu diferite persoane. Probabil, lor li se pare normal acest lucru, că doar nu stau pe banii lor, ci pe ai mei. Le-am spus că o să le opresc din salariu dacă îi mai prind pierzând astfel timpul, iar dacă nici acest lucru nu o să-i deranjeze, o să-i dau afară. De atunci, lucrurile au început să se schimbe“, spune Andrei P., general manager al unei companii de vânzări, din Bucureşti. Factor de distragere de la job
Ca orice formă de comunicare modernă, messengerul atrage după sine atât efecte pozitive, cât şi negative. „În cadrul activităţii profesionale, această formă de comunicare este mai degrabă văzută ca fiind una mai puţin «business» şi se poate transforma cu uşurinţă într-o lipsă a productivităţii“, afirmă Alexandra Urşeanu, account manager al companiei HART Human Resource Consulting din Bucureşti. Pericolul constă în tentaţia pe care o aduce messengerul, de a trimite pe lângă informaţia importantă şi un comentariu amuzant sau o glumă. De aici până la comentarii asupra colegilor, şefilor, zvonurilor sau a situaţiilor tensionate nu mai e decât o aruncătură de băţ.
Ana Giurcă, consultant al companiei Catalyst Recruitment Solutions, crede că, prin transmiterea de informaţii prin messenger, sistemul calculatorului poate fi „corupt“ mai uşor de viruşi. În plus, în anumite momente, folosirea messengerului poate fi un factor de distragere de la job. Existenţa unei liste mari de prieteni vorbăreţi poate avea ca efect faptul că se pierde destul de mult timp din zi cu răspunsul la întrebările, „buzzurile“ sau glumele care sunt trimise. Tocmai din acest motiv, pentru a evita aceste „pericole“, multe companii nu permit folosirea programelor de acest gen. Totuşi, există şi firme care nu interzic folosirea messengerului, pe de o parte pentru că el contribuie la relaxarea atmosferei de la birou, şi pe de altă parte pentru că este un mijloc eficient de comunicare a informaţiilor.
COSTURI REDUSE Excelent pentru joburile de acasă Messengerul poate fi extrem de util în cazul persoanelor care lucrează preponderent sau exclusiv de acasă. În ţările dezvoltate, în anumite industrii, cum ar fi: IT, publicitate, afaceri on-line şi nu numai, a devenit o practică „distance / remote working“ sau mai exact, lucrul de acasă. „Este o modalitate foarte agreabilă pentru companii de a reduce costurile administrative cu locul sau utilităţile pe care le-ar presupune venirea angajaţilor la birou“, declară specialistul în resurse umane Alina Negrea.