Un cutremur devastator cum a fost cel din Nepal, de 7,8-7,9 grade, readuce în atenție, atunci când se produce, riscurile, cauzele și efectele mișcărilor seismice pentru populație. Programele de prevenire și eforturile făcute de fiecare guvern în parte sunt, din nou, analizate și comentate.
În Nepal, cutremurul de sâmbătă a fost cel mai mare produs în ultimii 80 de ani. Asta nu înseamnă că între timp nu s-au produs alte seisme, de o intensitate mai mică, iar zona fiind una considerată cu risc extrem de mare de apariție a acestor fenomene naturale, seismologii, oamenii de știință au avertizat chiar și recent în legătură cu probabilitatea apariției unei catastrofe.
În 1934, cutremurul din țara aflată la cea mai mare altitudine a avut magnitudindea de 8 și a ucis 16.000 de oameni din Nepal și India. A distrus, de asemenea, mii de clădiri, printre care și cele istorice, cum a fost turnul Dharahara, dar și un sfert dintre locuințele din Valea Kathmandu. În 1988, un cutremur mai mic a omorât 721 de oameni. Cel puțin un seism cu magnitudinea 5 pe scara Richter, sau mai mare, a lovit Nepalul în fiecare an de atunci, potrivit unor rapoarte publicate în 2012. Au reușit autoritățile să se pregătească pentru a preveni un posibil dezastru? Din păcate, nu. Războiul civil de 10 ani, dintre guvernul nepalez și separatiștii comuniști, care a durat până în 2006, a făcut ca eforturile în direcția reducerii riscurilor și dezvoltării economice să fie mult diminuate, potrivit organizațiilor internaționale. Capacitatea instituțională redusă, infrastructura slabă (drumuri, clădiri) și suprapopularea din zonele urbane fac dificilă misiunea responsabililor de a reduce riscurile în caz de cutremure.
Acesta este un test pentru autorități și pentru modul în care ele s-au pregătit de un posibilă calamitate. Până acum însă, se vede că numărul victimelor a depășit 4.000, cel al răniților se apropie de 10.000, și numărătoarea continuă; spitalele sunt copleșite și nu fac față cererilor, iar aeroportul internațional din Kathmandu a fost închis, prin urmare echipele de salvare a celor prinși sub dărâmături și ajutoarele materiale ce vor fi trimise de comunitatea internațională vor ajunge cu mare dificultate în zonă.
Putem face o comparație cu România? Și da, și nu. Cert este că și în țara noastră mai mulți specialiști în domeniul seismologic au avertizat că urmează un cutremur - s-a vorbit despre unul de mare adâncime pentru 2015 - și, mai ales, s-a spus că România, și în special capitala, nu sunt pregătite așa cum trebuie pentru a reduce efectele nedorite ale unui cutremur important.
De fiecare dată când au loc astfel de întâmplări nefericite în lumea largă, ne concentrăm atenția, timp de câteva zile, asupra acestor probleme, după care le uităm, ca și când noi am fi feriți de tot ceea ce e rău, nouă nu ni se poate întâmpla așa ceva. Și apoi suntem luați prin surprindere când totuși se întâmplă, așa ca în fiecare iarnă care ne prinde nepregătiți pentru prima ninsoare. Ca și cum n-am ști că „iarna nu-i ca vara”.