Castelul din Gornești și Biblioteca Teleki din Tîrgu Mureș, două monumente de istorie și frumusețe, sunt deschise pentru toată lumea. La castel au loc concerte, festivaluri, dar și nunți și botezuri. Vizitatorii nu plătesc taxă, dar pot contribui cu o donație. La Bibliotecă, nu se pot atinge toate cărțile, dar îți mângîie privirea de dincolo de geamul se securitate. Intrarea este gratuită și turiștii, în special, străinii nu ocolesc vestita clădire.

Istoria are darul de a ne purta gândurile în vremuri pe care le credem ireale. Pentru că, cine mai asociază efervescența metropolitană în care trăim cu imaginea idilică a unui castel? În epoca în care toate informațiile se păstrează întrun telefon cât palma, cine mai simte fiorul paginii întoarse, mirosul de cerneală și cotorul unei cărți dornic de alinarea palmei

Dacă ne este dor să scăpăm de vacarmul pe care uneori îl purtăm și în suflet, putem evada. Într-un castel sau într-o bibliotecă. Familia Teleki a lăsat în urmă două bastioane: cel mai frumos castel din Transilvania și prima bibliotecă publică, ambele în județul Mureș. Castelul este în Gornești, iar biblioteca în Tîrgu Mureș. Pentru localnici, mai ales etnicii maghiari, numele Teleki este un fel de Ionescu sau Popescu. Când la nume adăugăm „castel” și „bibliotecă” este istorie, în fața căreia fiecare se simte dator cu o reverență.

 

Castel în dar, amprenta soției

Istoria Castelului Teleki a început cam în anii 1400, dar în 1675, Mihály Teleki de Szek, cancelar al Transilvaniei, primește în dar castelul din Gornești de la principele Apafi Mihály.

Pe 14 aprilie 1685, Teleki a fost cel care a semnat, în numele lui Apafi, convenția de la Cârțișoara. Prin acest act semnat în secret, principatul, în schimbul garantării libertății religioase și a privilegiilor istorice, recunoștea suzeranitatea Imperiului Habsburgic, renunța la politica externă independentă și permitea stabilirea garnizoanelor armatei habsburgice pe teritoriul principatului. Convenția s-a semnat prin intermediari, habsburgii fiind reprezentați de iezuitul Antidie Dunod. În 1685, pentru sprijinul acordat habsburgilor, Teleki Mihály este ridicat la rangul de conte de către împăratul Leopold I.

Între 1686 și 1687, Teleki face mai multe modificări la castelul său din Gornești. Teleki Mihály moare în 1690 în bătălia de la Zărnești iar istoria domeniului de la Gornești trece la următoarea generație, reprezentată de familia ultimului fiu al acestuia, contele Teleki Sándor. Și tot așa, din generație în generație până astăzi.

Cea mai frumoasă parte a castelului o reprezintă salonul mare de la etaj, unde s-a păstrat tencuiala originală, cele două sobe de porțelan alb în stil rococo și trei candelabre. Aspectul castelului se datorează influenței soției contelui, Ráday Eszter.

 

Castel, preventoriu TBC pentru copii

La începutul secolului XX, palatul găzduia și colecția de ilustrate și biblioteca de peste 6000 de exemplare a exploratorului Teleki Samu, descendentul fondatorului bibliotecii Telekiana.

La sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, clădirea a fost jefuită și biblioteca distrusă (o parte din cărți au fost salvate și se păstrează în Biblioteca Teleki din Tg. Mureș și la Muzeul Aradului). În 1949 ansamblul a fost naționalizat, iar în 1956, după o epidemie de tuberculoză, a fost transformat în preventoriu TBC pentru copii.

Între 1961 și 1962 clădirea a fost renovată pentru a servi noii funcțiuni. Pe parcursul anilor, s-au făcut diferite modificări și renovări, printre care încălzirea centrală și închiderea porticului de la parter cu ferestre (1991), înlocuirea unora dintre ferestrele vechi și pictarea dormitoarelor copiilor. Interiorul păstrează însă sobele, candelabrele, tâmplăria și stucaturile originale.

Castelul a fost retrocedat în 2006 și a intrat efectiv în posesia urmașilor din familia Teleki în 2011.

 

Kalman, ultimul Teleki

Kalman Teleki este proprietarul de azi a castelului. A plecat din România în 1981. Vorbește perfect limba română. A făcut Chimie industrială la Iași, dar spune că nu ar fi putut uita limba română. În loc de motiv, a oftat. Anul acesta a organizat, ca în fiecare an, Zilele Castelului. Ediția aceasta i-a fost dedicată contesei Hanna Mikes, una dintre ultimele mari aristocrate ale Transilvaniei. S-a făcut și un film despre ea. Era o personalitate puternică, a refuzat căsătoria cu regele Albaniei, Zog și s-a căsătorit cu Teleki Geza.

 

Declarația de independență

Despre Bibiloteca Teleki s-au scris râuri de povești. A fost construită între anii 1799-1804, sub îndrumarea directă a contelui Samuel Teleki și a fost prima bibliotecă publică din România. Fondul de carte provine din asocierea colecțiilor Teleki (40.000 volume) și Bolyai (80.000 volume), cărora li s-au adăugat 90.000 de volume ale bibliotecii fostului Colegiu Reformat, manuscrisele și obiectele personale ale matematicienilor Bolyai Farkas și Bolyai János, precum și biblioteca Mănăstirii franciscane din Călugăreni.

Biblioteca Teleki-Bolyai din Tîrgu Mureș păstrează și astăzi mobilierul și aranjarea originală a cărților. Aici se găsește un document unic în România, o copie gravată a Declarației de Independență a Statelor Unite din 4 iulie 1776. Copia de la Biblioteca Teleki din Tîrgu Mureș, realizată de John Binns, a fost tipărită în anul 1819 în Philadelphia de James Potter, fiind conformă cu originalul Declarației de Independență, semnată la 4 iulie 1776 de către fondatorii SUA