Casa de Sănătate ne tratează pe banii doctorilor. Cardurile de sănătate bagă în boală și medici, și pacienți

Casa de Sănătate ne tratează pe banii doctorilor. Cardurile de sănătate bagă în boală și medici, și pacienți

„Urmare a unor probleme tehnice, care au condus la întreruperi în funcționarea Platformei Informatice a Asigurărilor de Sănătate (PIAS), serviciile medicale, medicamentele și dispozitivele medicale se acordă/se eliberează în regim off-line până la remedierea indisponibilității PIAS”, așa sună anunțul de pe pagina Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Conform medicilor, el nu funcționează de la începutul lunii, dar CNAS a constatat și a admis acest lucru abia 10 zile mai târziu. Nu este o noutate, dar este cea mai lungă perioadă de avarie.

Medicul Sandra Alexiu (foto), președintele Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov, a explicat pentru EVZ că „niciodată nu a fost o avarie atât de lungă. În momentul de față toți lucrăm offline. Acest lucru ne ajută, nu ne mai impută diferite servicii. Ei au mentenanță, dar nu o folosesc pentru că nu mai au oameni. În momentul în care avem o avarie, trimitem un e-mail în care semnalăm acest lucru. Acum, nici adresele de e-mail nu mai funcționează. Ne dau erori că acestea sunt pline. Vă dați seama câte erori au fost raportate? Din păcate ei nu au gândit un sistem alternativ când principalul sistem informatic nu funcționează. Foarte rar CNAS recunoaște că nu le merge sistemul. Fac acest lucru pentru că pentru ei ar reprezenta o pierdere”.

Erorile CNAS decontate de medici

Despre erorile sistemului informatic, a povestit pentru EVZ medicul Marina Pîrcălabu, preşedintele Federaţiei Naţionale a Patronatelor Medicilor de Familie. „Sunt cazuri de erori ale sistemului când persoana este neasigurată iar sistemul mi-o arată asigurată și invers. În 2014 mi-au venit niște imputări pentru pacienți care au primit de la mine servicii și ei figurau concomitent ca internați. Adică, un pacient s-a externat astăzi, a venit cu ieșirea din spital și cu scrisoarea medicală la mine, pentru a-i prescrie rețetă. Acel CNP apărea în ziua respectivă la doi furnizori – în spital și la mine. CNAS nu a făcut niciun fel de anchetă să vadă ce s-a întâmplat. Sau să mă întrebe ce-i cu pacientul acesta. În urma unei verificări a Curții de Conturi, li s-a spus că ei au plătit de două ori și să recupereze prejudiciul. Iar Casa s-a întors împotriva medicului de familie și mi-a cerut banii. Am contestat și am explicat: Pacientul X probabil apare în aceeași zi și la spital pentru că are ieșirea din spital sau scrisoarea medicală, dar la mine a fost în cabinet. Am și cerut să se facă confruntarea cu pacientul. Nu s-a făcut niciun fel de anchetă. Niciodată nu s-a întors împotriva spitalului în situația asta”, afirmă medicul.

Ne puteți urmări și pe Google News

Secretarii sistemului

Medicii de familie au și consultații inutile. „Dacă pacientul vine la mine să îi dau rețeta pe care trebuia să o primească de la medicul specialist sau să îi dau eu un bilet de trimitere, nu pot să înregistrez „eliberare bilet trimitere”, fără să înregistrez consultația la mine. Acea consultație nu este solicitată de pacient că are o problemă de medicină de familie, ci pentru că i s-a semnalat că ar avea o problemă și trebuie rezolvată. Iar acel cineva e medicul de familie. Am ajuns secretarii sistemului! Afectează puternic acest lucru imaginea medicului de familie în fața pacientului și relația noastră cu pacientul. El vine la noi că știe că facem de toate. I se blochează cardul la farmacie, vine la medicul de familie să i-l deblocheze. Și medicul de familie nu are cum, decât să dea un telefon la CNAS. Acesta sunt o parte din imperfecțiunile sistemului informatic”, continuă să explice medicul Marina Pîrcălabu.

Cine este hoțul: Doctorul sau Casa de Asigurări?

Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate cuprinde patru mari componente: SIPE – Sistemul Informatic al Prescripției Electronice, SIUI – baza de date, CEAS – cardul electronic și DES – dosarul electronic. „Primele probleme cu platforma informatică au început când a fost introdus CEAS-ul. Atunci apăreau erori la sfârșit de săptămână și la raportare. Cireașa de pe tort a fost introducerea dosarului electronic. Toate funcționează pe aceeași bază”, adaugă medicul Sandra Alexiu. În susținerea acesteia, doctorul Marina Pîrcălabu explică faptul că „acest sistem informatic ar trebui să fie dimensionat pe nevoi și ar putea funcționa la toate nivelurile de asistență medicală. Pentru acest lucru ar trebui să fie dimensionată corect platforma. Gândiți-vă că la început de lună, în care activitatea de raportare se suprapune cu cea pentru înregistrarea curentă, atât la noi, cât și la spitale, sistemul se blochează pentru că este subdimensionat. Cred că atunci când au fost comandate, s-a plecat de la ideea că se fură – de ani de zile medicul este considerat hoțul din sistem și se înregistrează în exces. S-au comandat probabil sisteme subdimensionate de niște oameni care lucrează în birouri și care își imaginează cum ar trebui să se întâmple. În afară de SIPE, niciunul dintre aceste sisteme nu a fost probat înainte de către medici. Acesta a fost testat timp de șase luni de câteva județe și s-au făcut ajustări în funcție de feedback-ul primit”.

Cum se storc bani de la medicii de familie

„Prin prezenta vă înștiințăm să achitați în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea prezentei notificări suma de X lei”. Cam așa arată o înștiințare emisă de CNAS către medicii de familie. Iar sumele nu sunt deloc mici. „Ne luptăm acum cu Casa de Asigurări pentru că ne vin niște sancțiuni groaznice pentru niște tratamente foarte scumpe, date pacienților cu hepatită cronică sau cu insuficiență renală. Acestea au fost prescrise în baza unor aprobări date tot de CNAS, dar Curtea de Conturi a constatat că nu există toate documentele justificative. Eu am de plătit 14.655 lei – cam ceea ce încasez într-o lună și jumătate. Pot spune că sunt printre cei norocoși.

Am colegi care au de plată  30.000 lei, 40.000, 80.000 lei și cel mai mult, o colegă, care are 102.000 lei. Tratamentele date pacienților cu hepatită cronică, tratamente date pe aprobări ale CNAS, prescrise fără să aibă de exemplu scrisoarea medicală sau aceasta nu era conformă, ori nu avea o bifă, ori nu era dată de medicul infecționist. Iar din suma de 14.655 lei, 4.600 lei sunt dobânzi și penalități. Pentru că ei, de atunci și până acum, nu au anunțat și s-au adunat dobânzi și penalități, pe care tot mie mi le impută”, povestește președintele Federaţiei Naţionale a Patronatelor Medicilor de Familie.

Vinovați fără vină

„Unei paciente de-ale mele i-am făcut examinări de laborator de rutină și am depistat că are o problemă hepatică: ficatul ei nu funcționa bine. I-am dat bilet de trimitere către gastroenterolog pentru investigații amănunțite. Numai că ea s-a dus la medic internist. Doctorul a internat-o, a investigat-o și a depistat că are o problemă hepatică, infecție cu virus C. În urma investigațiilor, a constat că este eligibilă pentru tratamentul din programul de hepatită C și a făcut către medicul de familie o scrisoare medicală, iar ei i-au făcut referat către comisia care analizează aceste lucruri. Casa de Sănătate București a zis că totul este în regulă, este eligibilă și a trimis dosarul mai departe la comisia națională de specialitate pe hepatită C de la nivelul CNAS. S-a analizat și aici și au ajuns la concluzia că este eligibilă pentru tratament și mi-au dat aprobarea pentru a putea prescrie tratamentul. Pacienta, cu aprobarea de la medicul care a investigat-o și cu cea de la comisia națională de specialitate CNAS, a venit la mine să îi scriu rețeta. Și i-am dat-o! Nici nu aveam cum să nu i-o scriu”, povestește medicul Marina Pîrcălabu. Acest lucru s-a întâmplat în 2015. Spre finalul anului trecut, medicul a primit o înștiințare de la CNAS. Trebuia să ducă documentele doveditoare pentru prescrierea acelui tratament. În ianuarie 2019, doctorul a fost și a dus documentele care dovedeau că acea pacientă avea nevoie de tratament și avea aprobările necesare. Nu i s-a mai spus nimic de atunci, până în iunie, când a primit o notificare că este datoare cu valoarea tratamentului.

Motivația CNAS era că scrisoarea medicală în baza căreia medicul a prescris tratamentul nu este dată de medic gastroenterolog, ci de doctor de medicină internă. Au rămas fără venituri pe un an, datori fiind la CNAS Altor medici li s-a imputat tratamentul pentru că nu aveau scrisoare medicală care rămăsese la comisiile de specialitate. „La unii medici li s-a imputat venitul pe un an de zile al cabinetului. Păi, nu te bagă în faliment, nu te nenorocește? Nu intri după aceea să vezi cât mai e biletul de avion până în Franța, Germania sau Anglia, unde te lasă să muncești și nu îți cer valoarea tratamentului prescris pentru pacient?... Astea sunt câteva dintre luptele pe care le ducem cu CNAS. Ministrul Sănătății a intervenit și a zis că nu vom plăti niciun ban. Pe noi nu ne interesează să ne fie acordată o amnistie. Vrem să ni se recunoască faptul că noi nu avem nicio vină și, data viitoare, când controlează Curtea de Conturi, să nu mai apară astfel de notificări. Poți face infarct când primești sumele astea. Colegul meu care a primit suma de 80.000 lei mi-a zis că i-a stat sufletul în loc. A crezut că îi plesnește capul”, mărturisește Marina Pîrcălabu.

Văduva de război vs. văduva de veteran de război

Pe 4 decembrie, medicul Marina Pîrcălabu a primit o notificare prin care era înștiințată să ducă documente pentru un anumit număr de pacienți. „Am dus documentele și s-a făcut Procesul Verbal de constatare prin care nu se specifică decât ce documente am dus. Nu au ținut cont de documente prin care arătam că sistemul informatic m-a dezinformat. Mie îmi spunea că pacientul este veteran de război. Legea veteranilor are două categorii: văduvă de război (soțul i-a murit pe front) și văduvă de veteran de război (soțul s-a întors de pe front și a murit ulterior)– dar eu nu știu Legea veteranilor și nu cred că este treaba mea să o știu – pacienta mi-a arătat că deține o legitimație de veteran de război. Prima are dreptul la tratament gratuit, iar cea de-a doua tratament compensat 90%. Mie îmi arată o legitimație, iar sistemul informatic mi-o arată drept veteran de război. Eu cum să nu îi dau gratuit? Apoi vine Curtea de Conturi și spune că era văduvă de veteran de război. Păi de ce nu mi-a apărut de prima dată acest lucru?”, se întreabă medicul.

CNAS nu a vrut să-și facă propriul audit

Pentru a fi mereu acoperită, doctorul importă în fiecare lună baza de date așa cum o are CNAS înregistrată și o salvează în propriul calculator. „Revenind la văduvele de război, când mi-au spus că nu aveau dreptul, m-am uitat când am prescris rețeta și ce mi-a dat sistemul. Am salvat acea personalizare și le-am dat ca dovadă. Nu au ținut cont chiar dacă a fost vina lor. Mă duc în instanță. Pentru pacientele văduve de război am făcut o solicitare pe care v-o citez: «Solicit ca la nivelul propriei dumneavoastră baze de date să efectuați un audit electronic pe cele două CNP-uri și să-mi comunicați și mie rezultatele acestuia. Solicit aceasta deoarece la nivelul CASMB trebuie să existe dovezile în baza cărora a fost modificat în SIUI starea de asigurat existentă până la data de 30.03.2017. Eu le-am prescris în 2014, 2015 și 2016 greșit, până pe 30.03.2017, cu atât mai mult, cu cât conform contractului de furnizare de servicii, CNAS are obligația să comunice lunar, în format electronic, eventualele erori și motivarea cu privire la erorile de raportare, prescrierea de rețete pe numele unor persoane care nu se încadrează în categorie. După modificarea din SIUI a stării de asigurat corespunzătoare și comunicată cabinetului meu, cele două CNP-uri nu au mai primit rețete gratuite, ci conforme cu starea de asigurat comunicată de CAS-MB». Nu au ținut cont”, conchide medicul.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate, reacție de genul „Mare brânză!”

Sistemul complex al cardurilor de sănătate a fost clădit în mai bine de două decenii. Conform celor de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), procesul a început în 2002, iar implementarea cardurilor de sănătate a devenit unicul sistem de validare și decontare a serviciilor medicale în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, 13 ani mai târziu, adică de la 1 mai 2015. Primul an a fost de foc, din cauza multitudinilor de erori pe care acest sistem le întâmpina. CNAS scuza fiecare avarie prin noutatea programului, însă, după mai bine de trei ani, cardul de sănătate este în continuare coșmarul oricărui medic și pacient. În fața acestor probleme, reprezentanții CNAS susțin că totul este o exagerare, deși de pe 1 iulie până în prezent, sistemul este căzut sau funcționează cu mari dificultăți în toată țara.

„Este unul din cele mai mari și mai complexe sisteme informatice și, ca la orice sistem informatic, apar și probleme. Problemele sunt din păcate și hiperbolizate de grupuri care sunt interesate să creeze o imagine negativă a acestui sistem informatic. Ultima eroare serioasă a fost acum un an și ceva. Am avut o indisponibilitate, undeva în primăvara anului trecut. Ca și acum, am declarat indisponibilitate câteva zile. Dar problemele nu sunt atât de dese precum se vehiculează”, ne-a declarat Augustus Costache, consilier superior al CNAS.

Ieri, sistemul încă avea probleme

Pe 10 iulie, după 10 zile de probleme ale sistemului, CNAS a emis un comunicat oficial în care a anunțat că se lucrează la repararea unor defecțiuni tehnice. Pe 16 iulie, reparația încă nu era finalizată. Întrebat dacă există o estimare a zilelor în care sistemul va fi indisponibil, consilierul Augustus Costache a spus că nu poate estima, deci nici echipa de mentenanță nu a putut aprecia durata lucrărilor. Așadar, ce fac pacienții care nu pot fi acum înscriși în sistem sau nu își pot elibera o rețetă de la farmacie? CNAS spune că nu vede situația ca fiind una tragică: „În mod normal, acum ar trebui să li se dea, conform prevederilor legislative, prin servicii offline, care vor fi raportate ulterior. CNAS a recurs la „declarare de indisponibilitate”, a anunțat oficial și pe toate căile. Dar sistemul nu este complet oprit. El funcționează și acum, dar funcționează cu dificultate. În principiu, poți să raportezi online și acum, dar, prin declararea indisponibilității, legislația prevede că în perioadele în care e indisponibil, ridici regula celor trei zile lucrătoare.

Serviciul acordat îl raportezi în trei zile lucrătoare după data acordării. Au un termen foarte lung să raporteze serviciul respectiv, ulterior”, a mai spus Augustus Costache.

Medicii merg noaptea la cabinet să introducă în sistem datele, CNAS spune că nu e un mare efort

„În ceea ce privește cardul, că tot aud chestia asta, cum că nu merge cardul... Ai băgat cardul în cititor, dacă cititorul e bun, dacă e legat la calculator și dacă acel calculator e, de asemenea, bun, îți rămâne o amprentă de timp. Chestia asta am văzut-o chiar eu. Am scos firul de la internet și am zis IT-ului: „Ia, domnule, acum ești offline. Ce faci acum?”. „Uite fac așa: rămâne amprenta de timp a cardului”, spune el. Deci e o chestie de a da două enter-uri. Deci nu e ceva atât de complicat, sau cum se zice, că le raportează la două noaptea... Aveți idee ce înseamnă asta? Raportare la 2 noaptea? Te trezești la 2 noaptea, deschizi calculatorul, deschizi sistemul, după care dai un enter și le raportează toate. Asta e tot. Asta e marea operațiune la care se muncește la 2 noaptea. Raportările ulterioare pot fi făcute grămadă, pachet, adică nu trebuie să raportezi bucată cu bucată. Raportezi tot pachetul, tot ce ai strâns”, a explicat reprezentantul CNAS.

CNAS recunoaște că firma de IT a lui Sebastian Ghiță nu face față

Deși consilierul ne-a declarat că sistemul informatic nu are probleme majore și că aceste erori fac parte din banalul zilelor noastre, pe de altă parte, atât acesta cât și președintele CNAS, Răzvan Vulcănescu, au spus că vor să obțină o derogare de la legea salarizării bugetarilor, pentru a angaja șase IT-ști cu experiență. Mai exact, unii care să se asigure că actuala firmă care asigură mentenanța sistemului, TeamNet, deținută de controversatul om de afaceri Sebastian Ghiță, își face treaba în mod corect. Fiecare dintre acești specialiști ar primi o remunerație la nivelul pieței, de circa 5.000 de euro pe lună, nu la nivelul salarizării bugetare de maximum 3.000 de lei pe lună.