Guvernul României a pus în dezbatere publică, joi, o ordonanță de urgență potrivit căreia operatorii de telefonie sunt obligați să colecteze şi să furnizeze datele de identificare ale persoanelor care au cumpărat cartele prepay. CCR a declarat neconstituţională, în 2014, o lege similară votată de Parlament.
Raed Arafat, în calitate de preşedinte al Comitetului interministerial privind sistemul apelurilor de urgenţă 112, a declarat miercuri seară că raportul solicitat de premierul Viorica Dăncilă a fost finalizat. Specialiştii au stabilit că în cel mult 60 de luni trebuie implementate 14 măsuri.
Una dintre măsuri vizează, în contextul tragediei din Caracal, modificarea cadrului legislativ referitoare la reglementarea vânzării cartelelor prepay. Arafat a menționat că operatorii de servicii de telefonie mobilă vor fi obligaţi să furnizeze, strict în relaţia cu sistemul 112, datele celor care au cumpărat aceste cartele.
În aceste condiții, Executivul a pus în dezbatere publică o OUG care reglementează problema respectivă. Actul normativ prevede că furnizarea de servicii de comunicaţii se poate face doar dacă „furnizorul a colectat, prin intermediul unui formular fizic sau electronic, datele de identificare ale utilizatorului final al cartelei SIM”.
Foarte important de menționat este că numai administratorul sistemului unic de apeluri de urgenţă va avea la dispoziție datele colectate. Mai mult decât atât, potrivit OUG, la momentul colectării datelor, utilizatorul va trimite furnizorului o copie a documentului de indentificare.
Dacă utilizatorii beneficiază deja de acest tip de servicii, firma de comunicații va fi obligată, în cel mult 60 de luni de la data adoptării OUG, să strângă datele de indentificare.
În 2014, Parlamentul a adoptat un act normativ care obliga legitimarea persoanelor doritoare de achiziționarea cartelelor preplătite sau a celor care dețin deja acest tip de serviciu. De asemenea, cei care doreau să se conecteze la rețelele de internet publice erau obligați să se legitimeze, conform aceleiași legi.
După ce actul normativ a fost atacat la Curtea Constituţională, judecătorii CCR au decis că legea contravine principiilor Constituției. Magistrații Curții și-au justificat hotărârea apreciind că dispozițiile legii nu au un caracter precis și previzibil.
Totodată, modalitatea prin care sunt obținute și stocate datele necesare nu prezenta garanții suficiente pentru asigurarea unei protecții eficiente a datelor cu caracter personal față de riscurile de abuz.