Am auzit de ingeri pazitori, cazuti, maniosi, nationali, calauzitori si asa mai departe.
N-am vazut niciunul, dar am vazut - pe „viu” - pictura lui Delacroix „Lupta lui Iacob cu ingerul” si atunci am inteles ce vrea sa spuna Andrei Plesu, chiar in cartea lui de angelologie, prin a face o „lectura uimita”, scormonitor-zagazuitoare, care sa intuiasca in acelasi timp sensul si vidul: singura in stare sa conserve stranietatea familiara a obiectului din fata ta.
Spun ca am inteles, nu ca am si practicat acest fel elegant contradictoriu de a te pune in scena, dar m-am reintalnit cu el intamplator, in romanul lui Jean-Paul Kauffmann, „Lupta cu ingerul”, de la Humanitas, si marturisesc faptul ca nu mi-a parut rau deloc.
Inchipuiti-va o biserica-teatru, cu fatada gandita de un decorator de opera, in care esti si spectator, si actor. O biserica bolnava, secretoasa, ca o mare debara a istoriei. Pe peretii ei picturile cresc ca niste ciuperci. Un edificiu ca „un peron de gara”, pentru ca nu invita neofitul la meditatie: este biserica pariziana Saint-Supplice, in care se gaseste celebra „Lupta” a lui Delacroix.
Misterul pe care autorul nu incearca sa-l dezlege, ci sa-l potenteze vizeaza mai multe niveluri de sens: cel al controversatului episod din Geneza, cel al picturii lui Delacroix, care oricum deviaza de la textul biblic, si cel al vietii lui Delacroix insusi. Interpretarile episodului Biblic merg de la imbratisare, dans mistic, scena de seductie pana la viol.
In pictura, un inger prea musculos il lasa pe Iacob, trisorul si uzurpatorul, sa castige lupta din valea Iabocului, cu o ironie suprema: invingatorul invins va purta mereu in carne semnul pactului cu Dumnezeu. Sa fie un meci nul sau un meci masluit? Sa fie ironia ingerului un act de aparare sau de rezistenta?
In final, cartea lui Kauffmann e bine-venita pentru ca te starneste sa-ti iei sufletul si mintea la puricat. Pentru ca nu se poate ca, dupa ce o termini, sa nu ti se faca dor de vreo biserica a copilariei, chiar daca esti ateu. Iar daca nu esti, pentru ca Saptamana Patimilor, care incepe peste sase zile, este chiar replica christica, din Noul Testament, a luptei lui Iacob cu ingerul.