Editura Evenimentul si Capital

O carte despre Nicolae Ceaușescu surprins în exercițiul de Conducător Suprem al României. România lui Cristoiu

Autor: | | 3 Comentarii | 2991 Vizualizari


Sînt unul dintre bunii cunoscători ai memorialisticii dedicate lui Nicolae Ceaușescu. Am citit aproape tot ce s-a scris din acest unghi despre Nicolae Ceaușescu, multe cărți pe această temă au fost subiect fie de eseu, fie de emisiuni TV. Pot spune c-am parcurs cartea lui Ion Traian Ștefănescu nu doar cu pasiunea unui cititor sedus de text, dar și cu spiritul critic al unui specialist în memorialistica dedicată lui Nicolae Ceaușescu.

Noutatea unghiului de vedere

Cartea își propune să descrie întîlnirile de lucru ale autorului cu Nicolae Ceaușescu. Ion Traian Ștefănescu a trecut prin multe funcții și zone ale țării. Președinte U.A.S. pe București, președinte U.A.S.R. pe țară, primsecretar al C.C. al U.T.C. și ministru pentru problemele tineretului, secretar al Comitetului Județean de Partid Prahova, primvicepreședinte la Consiliul Culturii, prim-secretar la Sălaj, prim-secretar la Dolj, unde de altfel l-a surprins prăbușirea regimului. În toate aceste funcții, definite prin urgența rezolvării problemelor, Ion Traian Ștefănescu a lucrat cu Nicolae Ceaușescu și cu Elena Ceaușescu. Memoriile sale sînt circumscrise momentelor în care a intrat în contact cu Nicolae Ceaușescu pe linie de serviciu. Nu știu cine i-a dat lui Ion Traian Ștefănescu ideea, dar ea s-a dovedit genială. Despre Nicolae Ceaușescu s-a scris și s-a publicat un container de memorii.

Excepție făcînd, poate, memoriile lui Silviu Curticeanu, șeful de cabinet al lui Nicolae Ceaușescu, memoriile au ocolit în chip fatal esența, nucleul personalității lui Nicolae Ceaușescu: Faptele și vorbele ținînd de exercițiul funcției de Conducător Suprem al Țării.

Nicolae Ceaușescu nu era Tătuc; era vechil

Cum se schițează Nicolae Ceaușescu din amintirile lui Ion Traian Ștefănescu?

Indiscutabil, ca un factotum.

Doar la Mareșalul Antonescu din Stenogramele Consiliului de Miniștri am mai întîlnit o asemenea implicare în cele mai mărunte probleme ale vieții cotidiene. Nicolae Ceaușescu se interesează de tot ce mișcă sau dă semne c-ar putea mișca în țara asta. De la prea multele etaje ale hotelului de la Costinești pînă la Cenaclul Flacăra. În vizitele sale de lucru el coboară pînă la nivelul de problematică al primarului de comună. Se supără că în Sălaj oamenii își ridică pe dealuri coșmelii și calculează împreună cu Silviu Curticeanu, dintr-un lan de porumb, producția întregului județ Dolj fără să țină cont că în multe locuri se pot pune doar pepeni. Ion Traian Ștefănescu e convins că românii au nevoie de Tătuc. Nu e singurul, îi atrag atenția în discuția despre manuscris, Arghezi cerea încă din 1929, cînd Majestatea Sa Carol al IIlea mai era simplul cetățean Caraman, că e nevoie de un pumn în nas, de un Stăpîn care să ni-l administreze nu înainte de a bate din picior. Eu însă nu cred că Nicolae Ceaușescu e dovada nevoii românilor de Tătuc. Tătuc trimite la un Părinte ocrotitor, izolat însă într-o depărtare de prestigiu, întemeiat pe mister. Nicolae Ceaușescu din amintirile lui Ion Traian Ștefănescu e mai degrabă un arendaș din proza lui Duiliu Zamfirescu. El știe că românii au nevoie de un vechil și nu de un boier. Față de boier, vechilul bate moșia de dimineața pînă seara, poruncește și verifică dacă i s-au îndeplinit poruncile, mustră, trage de urechi, trage chiar picioare în fund, felicită, premiază. Într-un cuvînt, coboară la nivelul faptelor mărunte, cele mai multe observate de el direct și nu semnalate în rapoarte sau note informative. Și deși era stăpînul României, Ceaușescu se manifesta ca un vechil.

Ipostaza de factotum își va arăta efectele dezastruoase în ultimii ani ai lui Nicolae Ceaușescu. Ion Traian Ștefănescu ne dezvăluie un Nicolae Ceaușescu în agonie, prin raportare la primii ani ai domniei sale. E stresat, suspicios, iritabil, dogmatic, dependent de Elena Ceaușescu, dar mai ales înclinat să audă doar vești bune. Pe acest fond apar dezinformările, influențele bîrfelor, efectele șopîrlelor vîrîte de cei din anturaj, de Elena Ceaușescu îndeosebi. România e acum un tren lung, cu sute de vagoane, condus de un mecanic bolnav. Cum să nu deraieze la un moment dat?

După căderea lui Nicolae Ceaușescu, mulți s-au întrebat asupra cauzelor care au dus la ivirea și adîncirea prăpastiei dintre Nicolae Ceaușescu Bătrînul și Nicolae Ceaușescu-Tînărul. Cartea care-l urmărește pe Nicolae Ceaușescu exclusiv la lucru, cea semnată de Ion Traian Ștefănescu, constituie o contribuție de excepție la găsirea răspunsului.

Traian Basescu a UMILIT-O in direct, la RTV! Ce i-a spus unei jurnaliste foarte cunoscute

Pagina 2 din 2





Stirile zilei

Alte articole din categoria: Opinii EVZ

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI