Carnagiu în Alep: bătaia de joc a Rusiei față de civili, spitale și normele de drept | PULSUL PLANETEI

Perioada de tranziție a administrației americane a permis un adevărat carnagiu în Estul Alepului, zona controlată de opoziția siriană.

Iar reacția internațională pare extrem de palidă în fața abundenței de probe privind crimele de război și măcelărirea programatică a civililor din Estul Alepului. Sub haina strălucitoare a imaginii create pentru propria populație, de campioană a apărării creștinismului și de combatere a terorismului, Rusia a produs cea mai respingătoare măcelărire, fără nici un discernământ, a populației civile - vinovată doar pentru că locuiește într-o zonă care se află sub controlul oponenților lui Bashar al Assad - într-un gest profund necreștin și fundamental dezumanizant. Totul a pornit cu pretenția Rusiei față de SUA de a despărți opoziția moderată anti-Assad de Jabah al Nusra, structură ce a revendicat, ulterior a renunțat, la apartenența la Al Qaeda. Acuzațiile de colaborare cu teroriștii, de refuz al cooperării anti-teroriste cu Rusia au curs la adresa Washingtonului, și dialogul bilateral între cele două administrații pe teme legate de Siria a fost întrerupt. Rezultatul a fost desemnarea de către Rusia drept țintă legitimă a opoziției siriene, care se află amestecată în aceleași zone geografice cu organizația considerată teroristă, ulterior de a transfera ideea de țintă legitimă chiar către populația civilă ce locuiește în zonele controlate de opoziția siriană, practic întreg orașul Alep de Est. De aici până la carnagiu nediferențiat și fără discernământ nu a fost decât un pas.

SUA au condamnat, sâmbăta trecută, într-o formă încă extrem de timidă, prin comunicate de presă, loviturile aeriene efectuate asupra spitalelor din Estul orașului Alep, situat în nordul Siriei, și au cerut Rusiei să ia măsuri pentru a pune capăt violențelor. „SUA condamnă în termenii cei mai fermi aceste atacuri oribile contra infrastructurii medicale și a lucrătorilor umanitari. Nu există nicio scuză pentru aceste acțiuni groaznice’’, a declarat consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, Susan Rice. Rice a mai cerut Rusiei să adopte măsuri pentru a permite accesul ajutoarelor umanitare la populația în nevoie.

La rândul său, Organizația Națiunilor Unite s-a declarat „oripilată” de bombardamentele de la Alep, pe care le-a condamnat în termeni duri. Cel puțin 27 de civili au murit în bombardamentele efectuate de regimul sirian asupra cartierelor rebele din Alep (nordul Siriei), în a cincea zi de ofensivă a armatei, a anunțat sâmbătă Observatorul sirian pentru drepturile omului. „Aproape niciun cartier din Estul Alepului nu a fost ocolit de bombardamentele regimului astăzi’’, a indicat directorul OSDO, Rami Abdel Rahmane. Începând de marți, cel puțin 92 de civili au fost uciși în bombardamentele regimului Bashar al-Assad împreună cu aviația și rachetele ruse asupra cartierelor din Alep aflate sub controlul forțelor rebele.

Valentin Ceaușescu, apariție rară în public. Evenimentul pentru care fiul fostului dictator a ieșit din anonimat

Cătălin Cîrstoiu, la HAI România: „Să nu vă așteptați de la mine să mă retrag”. Video

Deatfel, Rusia a adus în regiune, în Mediterana de Est, pe care o controlează printr-o zonă de interdicție aeriană A2AD și navală, o grupare navală ce conține unicul său portavion, bătrânul Amiral Kuznetsov, cu avioane de atac, cu rachete de croazieră trase în mod repetat asupra teritoriului sirian, în zonele ocupate de rebeli. Doar că prăbușirea sistemului spitalicesc din Estul Alepului, așa cum era el de precar, uciderea medicilor și a asistenților, a personalului misiunilor umanitare, nu fac decât să împingă Estul Alepului la implozie și moarte cu cruzime, la condamnarea la moarte obligatorie, dacă nu la moartea prin bombardamentele repetate, la moarte prin înfometare sau prin bolile transmisibile, care au erupt din cauza lipsei serviciilor de curățenie și menținerea pe străzi a cadavrelor și a multiplicatorilor molimelor.

Din păcare, subiectul e puțin probabil să fie abordat prea curând în contextul dreptului războiului și al dreptului internațional, odată ce, la amenințarea directă a propriilor trupe privind responsabilitatea pentru anexarea Crimeii și agresiunea militară din Estul Ucrainei, Rusia s-a retras din Statutul Curții Internaționale Penale și a blocat dezbaterile la nivelul ONU pe temele responsabilităților sale privind agresiunea din Ucraina. Subiectul privind modul de ducere a războiului în Siria e puțin probabil să ajungă prea curând pe masa comitetelor ONU sau ale drepturilor omului, în ciuda strigătului de disperare al organizațiilor umanitare și de apărare a drepturilor omului, și pe baza vetoului pe care Rusia îl exercită în Consiliul de Securitate, chiar în afaceri în care e implicată și e vorba despre afectarea gravă a drepturilor omului.