Preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu avertizează că nu este recomandabil să fie crescute  salariile , deoarece deficitul fiscal care s-ar crea este periculos. Daniel Dăianu susține că ar trebui stopate promisiunile care dau naștere unor așteptări din partea românilor , potrivit Agerpres.

Într-un articol publicat pe site-ul instituției,Daniel Dăianu susţine că a avut loc o ajustare bugetară majoră în perioada 2012-2015, care a fost costisitoare din punct de vedere social, determinând probabil și plecarea românilor în străinătate. După anul 2015,  tendința s-a schimbat, având loc reduceri de taxe și impozite, lucru care a adus veniturile fiscale la minim istoric, și anume la sub 26% din PIB în 2018 , subliniază preşedintele Consiliului Fiscal. Astfel, fără a fi un ‘paradis fiscal’ precum Irlanda, România a ajuns penultima în UE că nivel al veniturilor fiscale, explică  Daniel Dăianu .

„Veniturile fiscale au mers în jos prin omisiune şi comisiune. Prin decizii publice care au schimbat regimul fiscal, o poziţie îmbrăţişată de cam tot spectrul politic; unele partide fiindcă au văzut astfel o reparaţie socială pentru austeritatea aplicată după 2010; alte partide deoarece cred în încasări superioare la impozite inferioare (teză adesea invalidată de realitate). Prin omisiune, afirm, întrucât s-a neglijat nevoia de a spori transparenţa, gradul de conformare la plăţi, astfel încât să se colecteze mai mult. Nu numai că s-a renunţat în mod inexplicabil la o reformă serioasă a ANAF, dar nu au existat preocupări sistematice de creştere a colectării. Datele Eurostat arată, de pildă, că în ce priveşte TVA, România are cel mai înalt grad de neconformare – 36% în 2018. În Polonia şi Bulgaria, două ţări în care a avut loc o reformă a administraţiilor fiscale, gradul de conformare s-a ameliorat în mod remarcabil; în Bulgaria neconformarea a ajuns la 12% în 2018, de la 22% în 2014; în Polonia a ajuns la 14% în 2018, de la 24% în 2014”, arată Daniel Dăianu, potrivit Agerpres.

Dăianu menţionează că o creştere de venituri și salarii era inevitabilă pentru a micșora exodul de capital uman, emigraţia, dar o asemenea politică, dacă nu este însoţită de grijă pentru creşterea veniturilor fiscale, primejduieşte echilibre macro ale economiei.

„Iar creşterea veniturilor în sectorul bugetar a dezechilibrat relaţia cu salariile în sectorul privat; a devenit tot mai atractiv pentru numeroşi cetăţeni să se angajeze la stat, în pofida accentuării deficitului de forţă de muncă în arii largi din economie”, arată Daniel Dăianu.

„Am ajuns în eşalonul ţărilor cu cele mai mici investiţii publice că pondere în PIB. Dar acest eşalon este format din state cu economii dezvoltate, care au infrastructură bună. Economiile emergente cu care are sens să ne comparăm (ţările baltice, Ungaria, Polonia, Cehia) alocă în medie pentru investiţii publice circa 4% din PIB. Nu numai că nivelul de 2,6% indică subfinanţarea cronică a infrastructurii în România, dar şi modul în care s-a ieşit la liman pentru a se evita intrarea în procedura de deficit excesiv: prin tăiere de invesţii publice în ultimii ani. Este un mare semn de întrebare dacă se poate continuă cu acest pattern de ajustare a structurii cheltuielilor pentru respectarea nivelului de 3%; fiindcă suntem la un ‘prag de suferinţă’ pentru economie. Nu puţini (mai ales politicieni) notează nivelul relativ scăzut al cheltuielilor sociale în România că pondere în PIB faţă de alte state din UE, ceea ce este adevărat. Dar se omite aici să se spună că nivelul veniturilor fiscale la noi este penultimul în UE. Nevoile sunt mari social şi economic, dar pentru a le acoperi ai nevoie de venituri adecvate la buget”, explică economistul.

Dăianu spune  că nu se poate merge la nesfârşit cu reducerea investiţiilor publice că pondere în PIB şi trebuie să fie crescute veniturile fiscale sau bugetare, pledând  pentru o transparenţă mai mare, redemararea reformei ANAF, pedepse severe pentru cei care evită fiscul prin tot felul de tertipuri şi renunţarea la noi reduceri de taxe şi impozite.

Totodată, preşedintele Consiliului Fiscal recomandă evitarea de ‘experimente’ precum OUG nr. 114 şi stoparea promisiunilor ce creează aşteptări nerealiste cetăţenilor.

Te-ar putea interesa și: