Editura Evenimentul si Capital

Caragiale și Coșbuc „l-au consacrat” ca poet pe Goga la „Gambrinus”, bând bere până-n zori

Autor: | | 1 Comentarii | 2169 Vizualizari

Prilejuite de publicarea unui volum de excepție - „Octavian Goga. Opere. I. Poezii. Teatru. Mărturii. Însemnări. Jurnale” - , editat de Fundația Națională pentru Știință și Artă, sub egida Academiei Române (în Colecția Opere fundamentale, coordonată de Eugen Simion), rândurile de mai jos dezvăluie aspecte mai puțin cunoscute din viața și activitatea poetului născut la Rășinari în 1881 și stins din viață la doar 57 de ani.

Fără a mai risipi timpul și spațiul evidențiind date biografice și informații de duzină, vă supunem atenției un episod savuros din epoca vremii, un moment care l-a validat cu adevărat, ca poet, pe Octavian Goga. Personajele? I. L. Caragiale, George Coșbuc și Ion Gorun (n.r. Alexandru I. Hodoș, poet, prozator și gazetar). Locul și data? Cârciuma „Gambrinus” din București, anul 1904. Contextul? O partidă de șah, stropită din belșug cu bere, în timpul căreia Caragiale descoperă poezia „Oltul” (publicată de Goga la 15 februarie, același an, în „Luceafărul”, sub semnătura Nic. Otavă).

„Mă, al dracului!”

„La o masă din fund juca șah Ion Gorun cu George Coșbuc, iar Caragiale chibița. Pe canapea, lângă Gorun, era un volum nou de poezii, cu foile netăiate, adus de Nerva Hodoș, care se așezase și el să chibițeze. Nenea Iancu s-a chiorât de câteva ori la volum, pe urmă l-a luat în mână, deschizându-l așa, la întâmplare. A cetit câteva strofe. Și-a dres ochelarii, s-a uitat la coperta volumului; autorul, un anume necunoscut. A tăiat câteva foi și, cu vădită curiozitate, a cetit o poezie întreagă.

A deschis volumul în altă parte și a dat peste Oltul. Când l-a terminat, a mormăit: „Mă, al dracului!„”, consemna O. C. Tăslăuanu în cartea O. Goga (Amintiri, p.170-171). În continuare: „A oprit pe jucători și i-a silit să asculte poezia întreagă. „Da’ cine-i ăsta, bre?”, întreabă maestrul Caragiale. „Un poet de la noi din Ardeal”, îl lămuri Gorun. „Mă, da’ știi că are talent!” „Ia să-l luăm de la început”, și Caragiale a cetit cu glas tare, poezie după poezie, așa cum numai el știa să cetească, subliniind frumusețile și comentând fiecare bucată. Se făcuse miezul nopții când maestrul a închis volumul, entuziasmat de noul ucenic al strunei. „Să bem câte o halbă în sănătatea lui”, propuse badea George. „Să bem, că-i vrednic”, întăriră ceilalți”.

Poezie și închinări de halbe

Momentul, magistral redat de O. C. Tăslăuanu (scriitor și om politic de la cumpăna secolelor XVIII-XIX), se încheie cu închinări de halbe până-n zori: „Cei trei maeștri ai scrisului, împreună cu instruitul și scăpărătorul Nerva Hodoș, au întârziat până în zorii zilei, reluând lectura volumului și cântărind fiecare strofă. A fost cea mai strălucită consacrare a poetului Goga, pe care o povestea cu mult haz maestrul Caragiale, aducânduși aminte de „chiulul” pe care i l-a tras Goga la Berlin recomandându-se „architect„”.

De ce l-au eliminat comuniștii din viața publică?

După 1944, personalitatea și opera lui Octavian Goga au fost pur și simplu radiate din spațiul public, cărțile sale de poezii fiind arse în gropile de gunoi! Motivul? Prin articolele din revista Țara Noastră, Goga condamna vehement comunismul și pe agenții Kominternului, ca și tentativele de dezmembrare a statului național român. Asemenea atitudini, ca și acuzele de naționalist, antimaghiar, antisemit, simpatizant legionar și fascist i-au trecut numele pe toate listele negre de interdicție a lucrărilor sale - amintește Ion Dodu Bălan în nota asupra ediției la volumul publicat recent în Colecția Opere fundamentale.

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Cultură

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate