Polonezii au scăpat de mizeria din sportul-rege schimbând legea şi suspendând conducerea federaţiei.

Fotbalul a devenit, de ani buni, un sport "murdar". În urmă cu şase ani, în Polonia a izbucnit primul mare scandal de corupţie din fotbalul european al anilor 2000. În prezent, în Grecia, Turcia şi în România, lupta împotriva meciurilor trucate este în plină desfăşurare, în timp ce leşii au din nou un fotbal curat. Cum au reuşit? Prin implicarea politicului, strategie contestată de mai-marii FIFA şi UEFA.

Primele condamnări, după şase ani de lupte în tribunale

În urmă cu şase ani, fotbalul polonez era sufocat de corupţie. Meciurile aranjate erau la ordinea zilei, iar interesul pentru fenomen era la cote minime. Suporterii preferau să meargă la jocurile din ligile inferioare, pentru a ocoli blaturile care se puneau la cale la nivel înalt, iar investiţiile în fotbal erau reduse. Primul pas făcut de polonezi în combaterea mizeriei din fotbalul intern a fost la nivel legislativ. În 2005, ministrul sportului, Tomasz Lipiec, fost campion naţional la marş (n.r. - suspendat pentru dopaj în timpul carierei), "înarmat" cu o nouă lege a criminalităţii în sport, care încadra "blaturile" la capitolul "Delicte", a declarat război corupţiei.

La început, întreaga anchetă a fost învăluită în scepticism. Preşedintele federaţiei, Michal Listkiewicz, a încercat să pună batista pe ţambal, susţinând: "În orice societate există un individ sau doi cărora le lipseşte onestitatea, însă cred că avem puţini arbitri care nu sunt oneşti". Conducerea federaţiei a fost suspendată de ministrul Lipiec (n.r. - ajuns şi el, în cele din urmă, după gratii, tot în urma unui scandal de corupţie), care a numit un comisar în locul preşedintelui Listkiewicz. Acest lucru a atras avertizările FIFA, care a anunţat că va suspenda echipa naţională a Poloniei, intervenţia statului în treburile forurilor naţionale nefiind permisă.

Cu toate acestea, în 2007, numărul arestaţilor ajunsese la 64 - majoritatea "fluieraşi", dar şi conducători de cluburi şi fotbalişti. Până în prezent, peste 300 de persoane au fost reţinute, însă un singur proces a fost finalizat. În vara acestui an, 38 de persoane au primit sentinţe cu suspendare cuprinse între nouă luni şi patru ani. De asemenea, arbitrii, jucătorii şi conducătorii de club găsiţi vinovaţi de tribunalul din Wroclaw au fost amendaţi cu suma de 400.000 de euro, aceştia fiind de acord să returneze şi banii pe care i-au primit drept mită - aproximativ 350.000 de euro.

Sponsorii investesc în fotbal. Huliganii nu se dau bătuţi

În prezent, fotbalul polonez este într-o evidentă creştere. Organizarea turneului final al Campionatului European de anul viitor, alături de Ucraina, a adus şi multe investiţii în infrastructură. Aproape toate formaţiile din prima ligă au stadioane noi sau aflate în curs de renovare. Sponsorii, care evitau competiţiile fotbalistice în urmă cu doar câţiva ani, au revenit lângă echipe, iar nivelul jocului este şi el în urcare. Un exemplu în acest sens este performanţa reuşită de Lech Poznan, care a eliminat-o, sezonul trecut, pe Juventus Torino în Liga Europa.

Nu totul e roz în Polonia. Huliganismul este o problemă căreia autorităţile nu i-au găsit încă o soluţie. Zilnic au loc incidente violente între grupările radicale ale fanilor din Cracovia, Varşovia, Lodz sau Poznan. În urmă cu o săptămână, Bucureştiul a fost şi el luat cu asalt de o "armată" de ultraşi ai echipei Legia Varşovia, veniţi la meciul cu Rapid. "Leşii" au făcut prăpăd la intrarea pe "Naţional Arena", unde s-au luptat cu jandarmii. <iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/Nnyz2-oLGPU" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> PRECEDENTE

Arbitrii români au reputaţia pătată, după scandalurile din ultimii ani, însă pedepsele întârzie să apară

În România, lupta legală împotriva partidelor trucate a început în anii '90, când au fost împărţite şi câteva condamnări la închisoare, însă, în ultima vreme, vinovaţii au reuşit să scape, de fiecare dată, basma curată.

Anchetele derulate de DNA în ultimiii doi ani s-au concentrat pe arbitri, însă, până în prezent, niciunul dintre cei care au fluierat strâmb nu a petrecut prea multă vreme după gratii.

Cornel Penescu şi cazul "Mită pentru arbitri"

În aprilie 2009, Cornel Penescu, finanţatorul echipei de fotbal FC Argeş, şi Gheorghe Constantin, şeful Comisiei Centrale a Arbitrilor, au primit mandate de arestare, fiind acuzaţi de dare şi luare de mită. Direcţia Naţională Anticorupţie l-a acuzat pe patronul grupării din Trivale că ar fi plătit suma de 290.000 de lei către şeful Comisiei Centrale a Arbitrilor, pentru ca acesta să delege la meciurile jucate de FC Argeş doar "fluieraşii" agreaţi de patronul formaţiei piteştene.

Din cercetările făcute de DNA a rezultat că, în perioada octombrie - decembrie 2008, Penescu a dat, în total, 54.000 de euro unor arbitri din Liga I, pentru ca aceştia să favorizeze gruparea "violetă". Fostul şef de la FC Argeş a oferit şi 3.000 de euro unui observator federal.

La închisoare au ajuns şi arbitrii Ionică Serea şi Marius Martiş, care ar fi luat 21.000 de dolari mită de la Penescu şi Liviu Făcăleaţă, mâna dreaptă a patronului argeşean şi directorul societăţii PIC. Tot în aprilie 2009 au fost arestaţi şi arbitrii Aurelian Bogaciu, Marcel Savaniu şi Sorin Corpodean, dar şi observatorul Marcel Lică, acesta fiind şi vi ce preşedinte al CCA. Toţi au fost acuzaţi de luare de mită. DARNIC. Penescu dădea mită pe bandă rulantă

Deja-vu cu "fluieraşii" în cătuşe

Majoritatea arbitrilor nu au stat mult la "zdup", ei fiind cercetaţi în stare de libertate. Penescu a fost eliberat în ianuarie 2010, după aproape zece luni de detenţie. Afaceristul nu a ieşit singur de după gratii, ci împreună cu Gheorghe Constantin şi cu Liviu Făcăleaţă. Ei nu au voie, în prezent, să discute cu inculpaţii din dosarul "Mită pentru arbitri" şi să părăsească ţara.

La sfârşitul lunii trecute, Vasile Avram, şeful arbitrilor, a ajuns şi el într-o celulă. Acesta este acuzat că ar fi primit mită de la Sorin Ţerbea, membru în Comitetul Executiv al Federaţiei Române de Fotbal (FRF). Cei doi au primit mandate de arestare pentru 60 de zile.

În trecut, fotbalul românesc a mai avut parte de scandaluri de corupţie, iar vinovaţii au fost pedepsiţi. Un exemplu ar fi cazul "Trifina-Cănănău", petrecut în 1995. Atunci, brăileanul Ilie Trifina a încercat, cu ajutorul lui Leonard Cănănău, fost jucător al formaţiei Poli Iaşi, să cum pere meciul decisiv pentru promovarea în Liga I, pe care Dacia Unirea trebuia să îl câştige în Copou. Manevra a fost dejucată, brăilenii au fost depunctaţi, iar cei doi blatişti au stat mai multe luni la închisoare.

FOTBAL MURDAR

Criza a lovit şi fotbalul din Grecia

După necazurile financiare, elenii au fost loviţi şi de falimentul fotbalului. Scandalul "Koriopolis", care a vizat o sumedenie de echipe din prima ligă elenă, s-a soldat cu 68 de arestări în rândul arbitrilor, conducătorilor de club şi patronilor, cu toţii fiind acuzaţi de pariuri ilegale, fraudă, şantaj şi spălare de bani. Potrivit anchetei UEFA, peste 40 de partide din sezonul fotbalistic 2009-2010 ar fi fost "necurate". Printre cei puşi sub acuzare de procurori este şi Vangelis Marinakis, patronul formaţiei Olympiakos, câştigătoarea titlului în 2011, dar şi internaţionalul grec Avraam Papadopoulos.

Patronii ameninţau arbitrii cu bătaia!

Ancheta este în plină desfăşurare, însă au fost luate şi măsuri. Formaţiile Olympiakos Volou şi Kavala au fost retrogradare, prima pierzând şi dreptul de a evolua în Liga Europa.

Preşedinţii celor două grupări, care ar fi ameninţat mai mulţi arbitrii cu "corecţii fizice" dacă nu vor fi avantajaţi în unele partide, au primit suspendări pe perioade lungi din fotbal. Sezonul în Grecia a fost dat peste cap de scandalul de corupţie.

În prima ligă au fost prezente la start doar 14 formaţii, însă au fost înscrise, pe parcurs, alte două echipe - Doxa Drama şi Levadiakos, care nu au jucat încă vreun meci. BĂNUIT. Papadopoulos (dreapta) joacă la Olympiakos FOTO: REUTERS

TURCIA

Fenerbahce Istanbul a fost exclusă din Ligă

În iulie 2011 s-a spart "buba" corupţiei şi la turci. Ancheta a pornit de la suspiciunile că 19 partide din primele două eşaloane valorice ar fi fost trucate. Principala echipă vizată a fost campioana Fenerbahce, care a cucerit, astă-vară, al 18-lea titlu din istorie. Primul val de arestări nu l-a "sărit" pe preşedintele echipei - Aziz Yildirim.

Fanii "galben-verzilor" au organizat proteste după proteste, în timp ce premierul turc Tayyip Erdogan s-a declarat în favoarea investigaţiilor: "Şi eu ţin cu Fenerbahce şi sper că nu s-a întâmplat nimic necurat acolo, însă situaţia trebuie lămurită de un tribunal".

De cealaltă parte, preşedintele Federaţiei Turce de Fotbal, Ali Aydinlar, fost vicepreşedinte la Fener, a făcut băşcălie de toată situaţia şi a anunţat că este împotriva retrogradării echipei de pe "Şukru Saracoglu", chiar dacă se va dovedi că au fost încălcate regulamentele impuse de UEFA şi de FIFA!

Galata s-a plâns la UEFA

Federaţia a decis, la mijlocul lunii august, că nu va sancţiona clubul până când acuzaţiile de corupţie nu vor fi dovedite, acţiune care a atras mânia rivalelor Galatasaray şi Beşiktaş. Fanii formaţiei "Cim-bom" au trimis peste 5.000 de e-mail-uri către UEFA, cerând "fotbal curat", iar forul european a decis să o excludă pe Fenerbahce din Liga Campionilor. Până în prezent, în cadrul anchetei din Turcia au fost arestate 61 de persoane. <iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/S7As0hlC5o4" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

ITALIA

Mafia din Serie A, luată la rost în 2006

Fotbalul italian a fost zguduit de mai multe scandaluri în ultimul an, cel mai recent fiind cel numit "Calcioscommese", în urma căruia fostul internaţional Giuseppe Signori a fost condamnat la domiciliu. Au mai fost arestate alte 15 persoane în cazul aranjării a cel puţin 18 partide, printre care şi duelul din Serie A, dintre Inter Milano şi Lecce.

"Calciopoli" a retrogradat-o pe marea Juventus Torino

În 2006, cu puţin timp înaintea turneului final al Cupei Mondiale, competiţie care a fost câştigată de Italia, primele două divizii din Peninsulă au fost dat peste cap de scandalul "Calciopoli". Poliţia italiană a descoperit că Juventus Torino şi alte formaţii importante din prima ligă, precum AC Milan, Fiorentina, Lazio Roma sau Reggina, au fost avantajate de arbitri, în urma interceptării mai multor conversaţii telefonice între conducătorii cluburilor şi "fluieraşi".

Capul răutăţilor a fost Luciano Moggi, directorul general al torinezilor, care a fost exclus din fotbal pe viaţă. El este în continuare anchetat de un tribunal civil pentru fraudă sportivă. Preşedintele federaţiei, Franco Carraro, care fusese însărcinat să investigheze cazul "Totonero" (n.r. - un scandal similar petrecut în 1986), a demisionat din funcţie. Cinci echipe au fost pedepsite în urma scandalui, Juve fiind singura retrogradată. INFLUENT. Moggi jongla cu rezultatele din Peninsulă FOTO: AP CAZURI SOLUŢIONATE

Nemţii şi-au condamnat corupţii

Nici fotbalul din Germania, care are cea mai ridicată medie de spectatori din Europa, nu a fost ferit de probleme.

În mai 2011, un tribunal din Bochum l-a condamnat pe croatul Ante Sapina la cinci ani şi jumătate de închisoare pentru fraudă, într-unul dintre cele mai importante cazuri de meciuri trucate din istoria fotbalului european. Alături de Sapina, care a mărturisit că ar fi aranjat rezultatele a peste 20 de meciuri, printre care şi o partidă din preliminariile Cupei Mondiale şi câteva dueluri din cupele europene, au mai primit condamnări Marijo Cvrtak şi slovenul Dragan Mihelici. Aceştia au influenţat rezultatul partidei dintre Lichtenstein şi Finlanda, meci contând pentru calificările la Cupa Mondială din 2010, oferindu-i 52.000 de dolari arbitrului Novo Panici. Acesta din urmă ar fi trebuit să se asigure că în repriza secundă se va marca de două ori, lucru care s-a şi întâmplat, jocul încheindu-se la egalitate, 1-1. Unul dintre goluri a fost marcat dintr-un penalty inventat de "fluieraşul" cumpărat. Panici a fost suspendat pe viaţă de UEFA. Cei trei bărbaţi găsiţi vinovaţi de fraudă au mai "trucat" şi rezultatul meciului Debrecen - Fiorentina, din Liga Campionilor, dar şi a mai multor partide din Liga Europa şi din campionatele Germaniei, Elveţiei, Austriei, Belgiei, Ungariei, Croaţiei sau Sloveniei. Sapina şi compania au câştigat aproximativ 3 milioane de euro din pariurile pe care le-au făcut la casele de specialitate din Asia.

Un caz similar a fost soluţionat în Germania în 2009, când arbitrul german Robert Hoyzer a fost condamnat la trei ani de închisoare, după ce a câştigat sume uriaşe, pariind pe rezultatul unor meciuri cărora el le-a decis soarta. <iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/iE0Vp4Err3w" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> Citiţi şi:

• Vasile Avram, al treilea şef al arbitrilor arestat. "Rechinii" au scăpat mereu
• EXCLUSIV. Ce rechini dă Vasile Avram pe mâna Anticorupţiei?
• 2.000.000 €, preţul pentru a câştiga titlul de campioană
• Megascandal în fotbalul italian: 16 arestaţi, printre care şi Signori, vicecampion mondial în 1994!