Evenimentul Zilei > Economie > Când va reveni austeritatea în Europa şi în Grecia – analiză HSBC
Când va reveni austeritatea în Europa şi în Grecia – analiză HSBC

Când va reveni austeritatea în Europa şi în Grecia – analiză HSBC

„Cheltuieşte acum, îngrijorează-te mai târziu” este mesajul constatat de HSBC, după ce a analizat toate proiectele de buget depuse de guvernele europene la Bruxelles pentru anul 2022.

După cum semnalează grupul de economişti ai agenţiei de investiţii, condus de Fabio Balboni, performanţele puternice ale economiilor europene în 2021 determină guvernele să adopte ţinte mai scăzute cu privire la deficitele bugetare faţă de ceea ce ţinteau în primăvară. De asemenea, guvernele revizuiesc în creştere punctul de plecare pentru 2022.

Însă în loc să pună deoparte veniturile neprevăzute pentru a-şi reduce deficitele şi datoriile mai repede, guvernele cheltuiesc cât pot, în speranţa că vor consolida redresarea economică.

Astfel, HSBC calculează, pe baza proiectelor de bugete, că deficitul țărilor din zona euro va scădea la 3,8% din PIB în 2022 de la 7,2% anul acesta.

Lăsând la o parte impactul retragerii măsurilor de urgență implementate în perioada pandemiei pentru sprijinirea gospodăriilor și a companiilor, bugetele „arată” că anul viitor va fi implementată o politică bugetară moderat expansionistă în zona euro, în ansamblu.

Privind variaţia balanţei primare structurale, HSBC constată că după marea laxitate din 2021 (aproximativ 3% din PIB), politica bugetară a zonei euro va prezenta o înăsprire semnificativă în 2022, ajungând la aproape 2% din PIB. Pe baza acestui indicator, Grecia se remarcă printr-o înăsprire bugetară de aproape 5% din PIB. Cu toate acestea, HSBC subliniază că, în contextul pandemiei, acest indicator nu trebuie considerat relevant pentru situația bugetară reală.

„Odată cu ridicarea măsurilor restrictive, măsurile de sprijin aplicate pentru pandemie nu mai sunt necesare și sunt retrase. Dar aceasta nu reprezintă o înăsprire bugetară și nu ne așteptăm la niciun impact negativ semnificativ asupra creșterii”, au explicat analiștii HSBC.

De altfel, este de așteptat ca economiile să primească un nou impuls prin cheltuielile care se vor face cu bani de la Fondul de Redresare, care nu se vor reflecta în deficite. Potrivit HSBC, cheltuielile totale vor fi în jur de 0,5% din PIB și vor fi ușor mai mici decât se preconiza (0,8% din PIB). Țara cu cele mai mari cheltuieli va fi Spania (aproape 2% din PIB pentru 2022), urmată de Grecia și Portugalia.

Dar, având în vedere că două treimi din cheltuielile de la Fondul de Redresare sunt destinate sprijinirii investițiilor, este de așteptat un nou impuls pentru redresare și acumularea de capital, ceea ce va împiedica o scădere bruscă a cheltuielilor publice în anii de austeritate, cum s-a întâmplat după criza financiară mondială, subliniază HSBC.

Reîntoarcerea austerităţii

Când va reveni, aşadar, austeritatea? Dacă regulile bugetare ale UE sunt valabile din nou din primăvara anului viitor (urmând a fi aplicate în cazul bugetelor pentru anul 2023), acest lucru ar putea crea presiuni în direcţia unor ajustări bugetare, notează HSBC. Dar economiștii se îndoiesc că revenirea la normele bugetare va fi o prioritate pentru președinția franceză a UE. Într-un astfel de caz, agenţia se aşteaptă la reacții din partea țărilor din Sud.

„Vedem un risc limitat al unei posibile reveniri la austeritate în 2023, mai ales în condiţiile în care sunt programate alegeri în Italia și Spania”, spun analiștii HSBC. Totuși, aceștia avertizează că unele presiuni de ajustare bugetară vor apărea din nou la un moment dat, deoarece vor veni chiar dinspre piețe.

„În orice caz, pare probabil ca la un moment dat, presiunile de ajustare fiscală dinspre ţările din nord spre ţările din sud să revină”, se mai arată în analiza HSBC. Chiar dacă regulile bugetare ale UE se schimbă, agenţia nu se așteaptă la schimbări majore (întrucât limita de 3% pentru deficit și 60% pentru datorie este scrisă în Tratatul European și, prin urmare, nu poate fi modificată ușor).

Potrivit calculelor HSBC, țările din nord au prevăzut un deficit structural de mai puțin de 3% pentru 2022, în timp ce în țările din sud este aproape de 5%. Încă și mai important pentru dinamica datoriei este faptul că deficitul primar rămâne în jur de 2,5% din PIB, de la aproape de zero înainte de criză. „Prin urmare, deși costurile de împrumut au scăzut, acest lucru poate face mai dificil pentru țări să-și stabilizeze raportul datorie/PIB și le-ar putea lăsa îngrijorător de expuse la șocuri bugetare viitoare”, subliniază HSBC.

„Prin urmare, chiar dacă nu vin dinspre Bruxelles, unele presiuni de ajustare bugetară ar putea veni dinspre piețe în viitor, mai ales dacă BCE începe să semnaleze o posibilă ieșire din relaxarea cantitativă”, se mai arată în analiza HSBC.

Informaţiile publicate de evz.ro pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.