Luna aceasta va fi prezentat ultimul raport al unei comisii care a făcut o vizită în România și a evaluat dacă au fost îndeplinite condițiile pentru aderarea la Schengen. Olanda ceruse aceste verificări suplimenare, dar nu a trimis experți în România. Votul final va fi dat în decembrie.
Autoritățile europene au stabili calendarul privind decizia de aderare a României la spațiul Schengen. „Am primit de la președinția Cehiei a Consiliului UE felicitări pentru reușita vizitelor de verificare privind condițiile din țara noastră, precum și calendarul pentru decizia de aderare a României, Bulgariei și Croației la spațiul unic european.
Pe 9 noiembrie, președinția cehă va informa Comitetul Reprezentanților Permanenți (COREPER) despre aceste vizite și rezultatele pozitive. Cele din România ne privesc direct, mai ales că din 2011 numai rezultate pozitive avem, dar nu suntem încă în Schengen. Vă amintesc că Olanda ceruse aceste noi vizite, pentru ”informații actualizate” despre modul în care România îndeplinește condițiile de aderare“, europarlamentatul Vlad Gheorghe pe Facebook.
Deși Olanda a cerut aceste noi verificări nu a trimis experţi la misiunea voluntară care a făcut o vizită îm România, susţinând că aceasta nu a fost suficient de amplă și nu a cuprins mai multe domenii. România a propus Olandei o misiune suplimentară, dar nu a primit niciun răspuns în acest sens.
Decizie crucială
Decizia finală va fi luată în luna decembrie. „Pe 15 noiembrie, concluziile vor fi prezentate și la întâlnirea de pregătire a Consiliului Justiție și Afaceri Interne (consiliul ce reunește miniștrii justiției și afacerilor interne ai celor 27 de state membre ale Uniunii Europene).
Pe 8 și 9 decembrie se va reuni Consiliul și vom avea o decizie privind aderarea României, Bulgariei și Croației. România merită să fie în Schengen. Îndeplinim toate condițiile impuse tuturor celorlalte state membre“, a mai scris Vlad Gheorghe.
Vot favorabil
Rezoluția privind intrarea României în spațiul Schengen a primit, în 18 octombrie, un vot favorabil în Parlamentul European. Au fost 547 de voturi pentru, 49 împotrivă, iar 43 de eurodeputați s-au abținut.
Dintre cele 49 de voturi înregistrate împotriva rezoluţiei, cele mai multe, respectiv 31, au provenit de la membri ai grupului Identitate şi Democraţie, opt de la eurodeputaţi neafiliaţi, şase de la membri ai grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR) şi câte unul din grupurile Partidului Popular European (PPE), Renew, Verzi şi Stânga.
Tot din grupul Identitate şi Democraţie sunt şi cei mai mulţi eurodeputaţi care s-au abţinut de la vot, respectiv 21. De asemenea, s-au abţinut de la vot cinci membri ai grupului Renew, câte trei membri ai grupurilor ECR şi Stânga şi un membru al grupului Verzilor.