Razvan Munteanu, vicepresedintele Raiffeisen, anunta ca in viitor creditele vor fi calculate si in functie de cheltuieli.
Vicepresedintele Raiffeisen Bank responsabil cu activitatea bancii pe segmentul de retail, Razvan Munteanu, afirma ca produsele oferite de banci pe piata autohtona vor fi diversificate din ce in ce mai mult.
Astfel se va ajunge ca suma pe care o poate obtine un client de la banca sa fie determinata in functie de cheltuielile lui lunare: adica de facturile pe care le achita. Aceasta ar fi solutia pentru liber profesionisti.
EVZ: Pe ce directii urmeaza sa fie dezvoltata activitatea bancii in acest an? Razvan Munteanu: In acest an, planul este sa avansam in trei directii: sa gasim echilibrul optim intre vanzari si calitatea serviciilor, extinderea retelei de distributie - reteaua fizica si cea virtuala, de canale alternative -, iar a treia directie este aceea de a diversifica gama de produse.
In momentul de fata, analiza mea arata ca piata bancara din Romania, desi este foarte competitiva din punct de vedere al unui numar mare de furnizori de servicii bancare, concureaza pe un set de servicii si produse relativ restranse.
Pe ce segmente urmeaza sa fie diversificata gama de produse?Suntem preocupati atat in partea de active, cat si de pasive. Pe de o parte, in domeniul imprumuturilor ne asteptam la o accelerare a sofisticarii si diversificarii produselor, in special in domeniul creditelor pentru achizitia de locuinte.
Si aceasta este una dintre sferele de preocupare prioritare pentru noi. In domeniul pasivelor sunt doua directii care ne preocupa: diversificarea instrumentelor de economisire in sens larg si tranzactionarea.
Credite pentru investitii imobiliare ofera aproape toate bancile care activeaza pe piata de retail. Cum ar putea fi schimbate aceste produse?In mare, exista doua produse: creditul imobiliar si creditul de nevoi personale cu garantii imobiliare. Dincolo de asta, ca unul e in franci elvetieni, altul in euro, iar unul este pe un termen mai lung, iar altul pe unul mai scurt, nu inseamna produse diferite.
Cand vorbesc de produsele care exista in piata ma refer la produsele care raspund in primul rand segmentului de piata al persoanelor fizice cu un venit regulat.
Planul nostru in 2007 este sa diversificam produsele astfel incat sa raspunda unui numar mai mare de profiluri de clienti. Exista grupe de consumatori care au alt profil de venituri decat cel traditional al angajatului si care au in acelasi timp o capacitate de replata care sa justifice intentia de a imprumuta.
Pentru ce categorii? Pentru liberi profesionisti? Liber profesionistii, deci notarii, medicii, avocatii, agentii mobili, persoanele fizice autorizate; asta e una dintre categorii. Apoi sunt categorii de persoane care au venituri din alte surse: din chirii, de exemplu.
E adevarat ca in momentul de fata sunt acoperite intr-un produs standard care este conceput pentru angajati. E adevarat ca, intr-o formula sau alta de analiza, poti sa iei in considerare si veniturile respective.
Dar produsul in sine nu este conceput pentru acesti clienti. De asemenea, reglementarile BNR in vigoare sunt scrise in spiritul profilului de angajat.
Ce produse noi pot aparea?In momentul de fata in piata romaneasca functioneaza extrem de putin notiunea de income proxy (n.r. - aprecierea unor niveluri de venit) - indicatori indirecti care sa spuna ceva despre venitul unei persoane.
Noi functionam numai cu clienti care isi pot dovedi in mod direct, explicit, un venit repetabil. Ceea ce nu este cazul intr-o piata ceva mai dezvoltata si mai sofisticata.
Evident, nevoia de reglementare si cea a BNR de a impune bancilor comerciale o disciplina in castigarea experientei pe taramul creditarii inainte de a intra in sfere mai sofisticate aduc reglementarile pe care le avem acum.
La un moment dat vom ajunge la un context in care normele prudentiale vor fi definite cu mai multa independenta de fiecare banca. De exemplu, income proxy: pot sa iau o serie de indicatori cum ar fi facturile de utilitati ale unui client si sa deduc de acolo care este profilul de venit regulat pe care il are fiecare client.
Ce s-ar mai putea schimba?Vorbim si de alte aspecte: in momentul de fata gradul de indatorare este strict limitat la un anumit nivel. In contextul cresterii sofisticarii bancilor si capacitatii lor de scorare (n.r. - calcularea bonitatii unei persoane) a clientilor trebuie sa ajungem intr-un context in care in functie de profilul clientului sa decizi gradul optim de indatorare al acestuia. Cu alte cuvinte, un client cu un profil foarte bun isi poate asuma o indatorare mai mare decat un client cu un profil diferit.
Adica unii sa se poata indatora pana la 50% din venituri, iar altii numai la 30%...De exemplu. Recent, in media, circulau tot felul de comentarii privind produse de tipul imobiliar care sa permita o indatorare la peste 75% din valoarea bunului achizitionat. Vorbim de un cu totul alt produs, nu vorbim de acelasi produs declinat in franci elvetieni sau lei.
Cand ar putea fi lansat un produs de creditare care sa se bazeze pe calcularea veniturilor clientului in functie de facturi?In momentul de fata suntem pregatiti sa facem acest lucru. Pentru a-l putea pune in functiune trebuie sa ai un cadru de reglementare potrivit. Normele (n.r. - emise de BNR) vor exista, trebuie sa existe in alte forme si sa prevada altceva.
In momentul in care s-ar renunta la prevederile actuale din normele BNR, Raiffeisen ar putea lansa un astfel de produs? Bineinteles. In momentul de fata avem atat experienta, cat si capacitatea de executie pentru a lansa astfel de produse.
CV
Razvan Munteanu
Vicepresedinte Raiffeisen Bank Romania
38 de ani, casatorit
Experienta lui Razvan Munteanu in domeniul financiar-bancar este dobandita atat in Romania, cat si in strainatate.
Inainte de a ocupa functia de vicepresedinte pe retail al Raiffeisen, pe care o detine din aprilie 2005, a fost vicepresedinte responsabil cu divizia de consumer la Citibank Romania, vicepresedinte carduri la Citibank Ungaria si manager regional pentru Europa de Est in cadrul Europay International. Munteanu a studiat la Universitatea Politehnica din Bucuresti.