Cancer, nu pâine! Exportăm grâu și mâncăm smacuri de laborator. Dezvăluiri explozive

Cancer, nu pâine! Exportăm grâu și mâncăm smacuri de laborator. Dezvăluiri explozive

Concesionarea (și vinderea) celor mai bune terenuri agricole către marile companii străine, neglijarea politicilor proprii în economie, absența unei bănci de semințe tehnologizate la nivel de secol XXI și incapacitatea de a elabora strategii pe termen mediu și lung au transformat România în piață de desfacere pentru produse alimentare nu doar îndoielnice calitativ, ci de-a dreptul nocive pentru sănătatea cetățenilor.

În fiecare an, exportăm sute de tone de grâu și importăm sute de tone de aluat congelat, reîncălzit și servit românilor pe post de pâine caldă, produse de patiserie fierbinți și covrigi aburinzi.

„Marea problemă a alimentației este că cei care comercializează astfel de produse garantează calitatea lor, justificând-o scurt: «Uite, mănâncă, nu pățești nimic rău»! Dar nu ai nimic pe loc, nici în câteva zile, nici în câteva luni sau poate câțiva ani. În timp, însă, alimentația aceasta este extrem de dăunătoare.

Se mizează pe o înșelătorie simplă: se folosesc aditivi speciali care păcălesc papilele gustative, consumi mulțumit, îți faci pofta - cum se spune - și n-ai nimic pe loc, nicio afecțiune. Aruncând însă un ochi pe statisticile legate de cancer în România te îngrozești”, a declarat, în exclusivitate pentru evz.ro, cercetătorul Constantin Vânătoru, coordonatorul Laboratorului de Genetică și Ameliorare din cadrul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Legumicolă Buzău.

Ne puteți urmări și pe Google News

Smacuri, coloranți, produse chimice

Cum am ajuns în această situație? Cum am ajuns să nu mai mâncăm sănătos?

Constantin Vânătoru continuă: „Vorbind strict de produsele de panificație, de exemplu, explicația e pe cât de banală, pe atât de revoltătoare. Exportăm grâu de calitate și mâncăm pâine produsă din aluat congelat importat. Cred că se miră și străinii cât de mult rezistă românii la hrana venită din import, dreasă cu tot felul de smacuri, coloranți sintetici produși de chimiști în laboratoare, nu de agricultori în pământ. Și asta de la sucuri până la mezeluri”.

Există o piață pentru noi, cei de la periferia Europei, și una pentru ei, cu hrană sănătoasă, naturală, vândută la prețuri accesibile. Este, de altfel, de notorietate dublul standard utilizat de Occident în raporturile sale comerciale cu Estul.

Dublul standard și hrana insuficientă

Cercetătorul Constantin Vânătoru (foto) e, ca orice român informat, pe fază: „S-a tot discutat de dublul standard. Sunt țări mai vocale decât România care au atras atenția supra acestor aspecte. Și? S-a făcut un pic de vâlvă și gata. Ei își văd în continuare de treabă fără să se fi schimbat nimic în bine”.

Concluzia e alarmantă: „Ar trebui să învățăm ceva din încercarea aceasta rea, de pe urma coronavirusului. Dar tare mă tem că oamenii cu putere de decizie, din diverse motive pe care n-are rost să le înșir acum, nu vor înțelege nimic din această nenorocire. Eu, lucrând de treizeci și cinci de ani în agricultură, vă pot spune răspicat că avem și vom avea probleme serioase în a asigura românilor o hrană sănătoasă. Nici măcar suficientă nu va mai fi”.

Dacă ai date sau informaţii care pot deveni o ştire, transmite-le pe adresa pont@evz.ro