Kievului i s-a cerut să înceteze lucrările, după ce la reuniunea Convenţiei Espoo s-a decis, în unanimitate, că a încălcat prevederile tratatului.
Delegaţii prezenţi la reuniunea Convenţiei Espoo de la Bucureşti au decis ieri, în unanimitate, că Ucraina a încălcat prevederile tratatului de mediu transfrontalier în cazul Canalului Bâstroe şi au emis un avertisment de încetare a lucrărilor. Documentul final al reuniunii arată că Ucraina „nu a respectat în special articolele 2, 3, 4, 5 şi 6“ din Convenţie, care reglementează procedurile de autorizare a proiectelor cu posibil impact transfrontalier. Delegaţii au emis către guvernul ucrainean o declaraţie de neconformare şi un avertisment ce va intra în vigoare în luna octombrie, dacă lucrările la canal vor continua. Documentul a fost emis în ciuda faptului că Ucraina anunţase, în ziua precedentă, că va amâna începerea lucrărilor din etapa a doua de construcţie a Canalului Bâstroe, până la îndeplinirea obligaţiilor asumate prin semnarea Convenţiei. Kievul a îndulcit tonul
Anunţul fusese făcut marţi seară, printr-o scrisoare semnată de vicepremierul ucrainean Hrihori Nemiria şi prezentată de delegaţia ucraineană la lucrările Convenţiei ONU privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (Convenţia Espoo). Convenţia Espoo este o înţelegere internaţională la care au aderat peste 40 de ţări, inclusiv România şi Ucraina. Ţările semnatare s-au angajat să notifice şi să consulte statele vecine despre toate proiectele importante care ar putea avea un impact major asupra mediului.
Ucraina a hotărât, în decembrie anul trecut, să înceapă lucrările fără să notifice autorităţile române şi Secretariatul Convenţiei Espoo. Kievul a dat însă înapoi după ce autorităţile române, ONG-urile internaţionale de mediu şi Comisia Europeană au făcut presiuni. Concret, Ucraina şi-a luat acum angajamentul de a începe consultări cu părţile ce pot fi afectate de construirea Canalului Bâstroe, respectiv cu România. Documentul precizează chiar că „partea ucraineană este pregătită să semneze acorduri bilaterale cu partea română“. În plus, Ucraina îi va invita pe reprezentanţii Secretariatului într-o vizită la şantierul Canalului Bâstroe. Constrânşi de obiectivul aderării Ministrul român al mediului, Attila Korodi, a salutat decizia Kievului, arătând că invitarea României la discuţiile bilaterale este un mare câştig, deoarece ţara noastră poate deveni parte la analiza privind impactul asupra mediului a proiectului ucrainean. În opinia lui Korodi, decizia poate avea legătură cu aspiraţiile Ucrainei de aderare la UE. Secretarul general al Convenţiei Espoo, Wiecher Schrage, a salutat la rându-i poziţia Ucrainei. „S-a simţit că guvernul ucrainean a realizat că sunt neînţelegeri şi greşeli din partea lor şi au promis că vor fi mult mai deschişi“, a declarat Schrage. Şefa delegaţiei ucrainene, Irina Makarenko, a explicat că lucrările la proiect au început din 2002, iar, până la raportul Comisiei de Investigaţie a Convenţiei Espoo, Ucraina nu a considerat că acest proiect este o problemă transfrontalieră, ci un proiect efectuat pe teritoriul său.
TACTICĂ
România, ignorată sistematic Dosarul Bâstroe a reprezentat un punct fierbinte în cadrul lucrărilor Convenţiei, la care au participat delegaţii din peste 45 de ţări. Potrivit unui raport al Comitetului de Implementare a Convenţiei de la Espoo, prin construirea Canalului Bâstroe, Ucraina a încălcat flagrant prevederile tratatului. Motivele: „Nu a furnizat documentaţia completă a proiectului, nu i-a oferit României posibilitatea de a formula comentarii, publicului din România nu i s-a oferit posibilitatea de a transmite observaţii şi nu au avut loc consultări între cele două ţări pentru măsuri de reducere a impactului asupra mediului“. Construcţiile la canal au început în mai 2004, în ciuda numeroaselor proteste ale României. În opinia autorităţilor de la Bucureşti, Bâstroe nu este doar o problemă româno-ucraineană, ci una de interes european, deoarece poate avea un impact negativ asupra întregii Delte a Dunării.