Disputa dintre Statele Unite, Rusia, Canada, Norvegia si Danemarca pentru resursele de hidrocarburi de la Polul Nord ia amploare, amenintand sa se transforme in ceea ce cotidianul britanic "The Times" numeste "un nou razboi, nu rece, ci de-a dreptul inghetat".
Iritat de faptul ca Rusia si-a infipt drapelul national pe fundul Oceanului Arctic, premierul canadian, Stephen Harper, efectueaza incepand de miercuri o vizita de trei zile in regiune, cu scopul de a apara interesele tarii sale.
„Guvernul nostru are o agenda foarte agresiva privind zona arctica”, a anuntat purtatorul de cuvant al lui Harper, Dimitri Soudas. Potrivit acestuia, Canada are trei mari prioritati la Polul Nord: dezvoltarea economica, protectia mediului si suveranitatea nationala.
„Rusii au trimis un submarin sa lase un mic steag pe fundul oceanului. Noi il trimitem pe prim-ministrul nostru pentru a reafirma suveranitatea Canadei”, a declarat un oficial guvernamental.
Rezerve fabuloase Potrivit studiilor citate de „Financial Times”, in zona arctica s-ar afla circa 25% dintre rezervele mondiale de petrol si gaze neexploatate inca, ceea ce explica de ce este atat de ravnita. In centrul disputei se afla Pasajul de Nord-Vest. Topirea ghetii generata de incalzirea globala a sporit interesul pentru aceasta cale navigabila.
Premierul Stephen Harper a anuntat luna trecuta alocarea a 3,1 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 2,14 miliarde de euro) pentru construirea a opt ambarcatiuni de patrulare prin Pasajul de Nord-Vest. „Canada are de ales atunci cand vine vorba de suveranitatea sa asupra zonei arctice. Fie o foloseste, fie o pierde. Si acest guvern intentioneaza s-o foloseasca”, a declarat Harper.
Legislatia internationala ofera Statelor Unite, Rusiei, Canadei, Norvegiei si Danemarcei cate o zona economica de 200 de mile marine (370 de kilometri) dincolo de granitele lor continentale. Zona poate fi insa extinsa daca se demonstreaza ca structura platformei continentale coincide cu structura geologica a teritoriului unui stat.