Intrată într-un con de umbră în ultima vreme, DNA aruncă „pe piață” un dosar-bombă: punerea sub acuzare a președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. Oficiali din Parchetul General au precizat, pentru „Evenimentul zilei”, că solicitarea procurororului șef al DNA a fost transmisă către procurorul general al României și a ajuns în Senat în aceeași zi. Se cere ridicarea imunității parlamentare a celui de al doilea om din stat și președintele ALDE, cu un an înainte de alegerile prezidențiale la care este potențial candidat.

Presupusa infracțiune ar fi fost săvârșită în perioada 2007 – 2008, atunci când Tăriceanu era primul ministru al României. DNA susține că dosarul a fost constituit anul acesta în urma reunirii a trei dosare penale, dintre care unul a fost preluat la cererea autorităţilor judiciare austriece.

 

A contestat interceptările

Tăriceanu este acuzat că șiar fi însușit, nelegal, aproximativ 800.000 USD, reprezentând 10 la sută din valoarea sumei prin care s-au adus acte adiționale la contractul încheiat de Guvernul României și firma Fujitsu Siemens. Contractul inițial a fost semnat în anul 2004, dar a fost prelungit în mandatul Guvernului Tăriceanu. Față de acest aspect, merită menționat faptul că articolul 155 din Codul de Procedură Penală prevede că fapta se prescrie la zece ani de la comiterea acesteia, dacă nu se începe urmărirea penală. În dosarul Microsoft, Călin Popescu Tăriceanu a contestat în instanţă interceptările, într-o anchetă care a avut la bază denunţul făcut de fostul ministru al Comunicaţiilor, Gabriel Sandu.

 

Condamnații din dosar

Acesta din urmă a susţinut că, în anul 2008, liderul ALDE ar fi primit mită, în valoare de mai multe milioane de euro, pentru a prelungi cotractul de achiziţie de licenţe Microsoft. Din tot cazul Microsoft, despre care se presupune că ar fi fost o afacere nelegală, oamenii de afaceri Dumitru Nicolae şi Dorin Cocoş au fost trimişi în judecată şi condamnaţi la câte 2 ani şi 4 luni de închisoare, fostul ministru Gabriel Sandu la trei ani, iar Gheorghe Ştefan, fostul primar din Piatra Neamţ, la şase ani.

 

Ascultări ilegale

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a înaintat, în luna martie, instanţei supreme o solicitare prin care contesta supravegherea tehnică din dosarul Microsoft. Așa cum reiese dintrun document public, a existat un mandat de ascultare/urmărire făcută de SRI pentru 80 de persoane din conducerea statului, ţinta fiind Călin Popescu Tăriceanu, într-un dosar deschis în 2013 şi din care s-a desprins ulterior cauza Microsoft. Dosarul Microsoft a fost închis de DNA după ce faptele s-au prescris. Mandatul a fost acordat pentru perioada 4 iulie 2014 – 6 noiembrie 2014, acesta încheindu-se la 4 zile după primul tur de scrutin al prezidenţialelor din 2014. „A fost urmărit prin toate mijloacele, interceptări telefonice, localizare-deplasare, inclusiv prin plantare de microfoane în casă, inclusiv ambiental. În dosarul de la Braşov, în dosarul Microsoft, cu mandate judiciare, dar şi cu mandate pe siguranţă naţională. A fost interceptat în toate conversaţiile. Asta arată o urmărire acerbă. În ciuda acestei supravegheri tehnice, nu s-a reuşit să se găsească nimic compromiţător, nici în dosarul Microsoft, nici în dosarul cu retrocedările”, a transmis Dan Apostol, avocatul lui Călin Popescu Tăriceanu. Contestația lui Tăriceanu la Curtea Supremă privind legalitatea interceptărilor în baza unei decizii CCR i-a fost respinsă. Avocatul Apostol a invocat că dosarul s-a bazat pe un act ilegal al Parchetului.

 

Precizarea lui Dan Andronic: atenție la CCR și Legea siguranței naționale

În contextual scandalului legat de punere a sub acuzare a lui Călin Popescu Tăriceanu, jurnalistul Dan Andronic a amintit despre articolului 3 litera f din Legea Siguranței Naționale, asupra căreia urma se se pronunțe, joi, Curtea Constituțională. „Vă rog să vă uitați atent ce se întâmplă astăzi la CCR, pentru că este pus în discuție articolul 3, litera f) din Legea siguranței naționale, cea pe baza căreia s-au dat o grămadă de mandate de către binomul Coldea-Kovesi, care din punctul nostru de vedere, cei care am atacat la Curtea Constituțională așa ceva, sunt complet ilegale. S-ar putea ca azi un articol din Legea siguranței naționale, cea pe baza căruia s-au făcut o grămadă de abuzuri, să fie declarat neconstituțional”, a precizat Andronic.

 

Pentru a clarifica acest aspect, prezentăm ce se precizează în acest articol de lege: „Subminarea, sabotajul sau orice alte acțiuni care au ca scop înlăturarea prin forță a instituțiilor democratice ale statului ori care aduc atingere gravă drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor români sau pot aduce atingere capacității de apărare ori altor asemenea interese ale țării, precum și actele de distrugere, degradare ori aducere în stare de neîntrebuințare a structurilor necesare bunei desfășurări a vieții social-economice sau apărării naționale”.

 

„Fabrica de dosare marca DNA lucrează”

În contextul în care procurorul-şef interimar al DNA, Anca Jurma, a trimis procurorului general Augustin Lazăr un referat în vederea sesizării Senatului pentru formularea unei cereri de începere a urmăririi penale pentru infracţiunea de luare de mită care se presupune a fi săvârşită de Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintele Senatului a declarat că hotărârea de Guvern prin care s-a aprobat contractul de furnizare de licenţe Microsoft a fost adoptată în 2004, adică înaintea mandatului său de primministru.

Dosarul apărut din senin este instrumentat de Marius Bulancea, procuror care a fost în Austria pentru obținerea de informații.

 

Critica exceselor din justiție a deranjat cercuri oculte

Tăriceanu a mai susţinut că în timp ce era prim-ministru, Guvernul se afla deja într-o situaţie de ilegalitate, căci nu se făcuse încă nicio plată pentru folosirea licenţelor. Mai mult, acesta a menţionat că în vremea în care a avut funcţia de prim-ministru nu s-a făcut nicio plată către Microsoft, ci că doar s-au inventariat licenţele, iar prima tranşă de bani s-a dat pe vremea guvernului condus de Emil Boc. Pe lângă acestea, Tăriceanu şi-a exprimat poziţia la Antena 3 spunând că a sa critică îndreptată spre excesele din justiţie a deranjat „anumite cercuri de putere ocultă ilegitimă din România” şi că „fabrica de dosare marca DNA lucrează”.

 

Contract semnat de Năstase și plătit în mandatul lui Boc

Liderului ALDE i s-a părut ciudat faptul că la peste un deceniu de când a încetat să mai fie prim-ministru se reia totuşi subiectul licenţelor Microsoft. „Având în vedere dosarul de mărturie mincinoasă în care am fost achitat, pare că din nou asistăm la un alt produs Fabrica DNA de dosare”, a adăugat acesta. Din postarea de pe Facebook, pe care a scris-o miercuri, reiese că cererea DNA va urma traseul procedural pe care îl face orice astfel de solicitare, că în timpul guvernului Năstase s-a semnat contractul, iar unele plăţi au fost făcute în perioada guvernului Boc. Mai precis, Tăriceanu a explicat că a promovat hotărârile de guvern privind inventarierea licenţelor. De altminteri, România urma să fie dată în judecată de Microsoft, „caz în care riscam ca statul român să piardă mulți bani”.

În aceeaşi postare, şeful ALDE a scris că „adevărul despre protocoale și abuzuri a fost scos la iveală, iar drumul legislativ al modificărilor pentru reformarea justiției și ruperea legăturii bolnave cu serviciile este ireversibil. România nu se mai poate întoarce la vremurile în care președintele Băsescu intervenea pentru numirea anumitor procurori și îi asmuțea către adversarii politici”.

 

Acuzaţiile din comunicatul DNA

„Procurorii desfășoară o investigație care vizează suspiciuni de săvârșire a unor fapte de corupție privind acoperirea unor cheltuieli de campanie electorală cu sume de bani provenite de la o firmă care ar fi obținut contracte comerciale importante de la statul român. Dosarul s-a constituit în anul 2018, în urma reunirii a trei dosare penale, dintre care unul a fost preluat de procurorii D.N.A la cerea autorităților judiciare austriece. Concret, un demnitar ar fi primit, în mod indirect, în perioada 2007-2008, foloase materiale în valoare de aprox. 800.000 USD de la reprezentanții unei companii austriece, în schimbul demersurilor depuse de acesta în exercitarea funcției, astfel încât să se încheie mai multe acte adiționale la un contract comercial derulat de companie. Suma ar reprezenta un comision de 10 % din valoarea acestor acte adiționale și ar fi fost folosită în beneficiul demnitarului, fiind transferată în baza unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore”.

Ce spune legea

Acest articol de lege este cheia dosarului. Dacă nu se avizează urmărirea penală pentru Tăriceanu, până la sfârșitul acestui an, trece termenul de prescripție de 10 ani. Totuși, dacă (potrivit alineatului 3) se începe urmărirea penală împotriva oricărei alte persoane din dosar, termenul de prescripție ar putea fi întrerupt.

Art. 155 din noul Cod de Procedură Penală

Întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale

(1) Cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză.

(2) După fiecare întrerupere începe să curgă un nou termen de prescripţie.

(3) Întreruperea cursului prescripţiei produce efecte faţă de toţi participanţii la infracţiune, chiar dacă actul de întrerupere priveşte numai pe unii dintre ei.

(4) Termenele prevăzute la art. 154, dacă au fost depăşite cu încă o dată, vor fi socotite îndeplinite oricâte întreruperi ar interveni.

(5) Admiterea în principiu a cererii de redeschidere a procesului penal face să curgă un nou termen de prescripţie a răspunderii penale.

 

Reacţiile jurnaliştilor şi analiştilor politici

După ce DNA a formulat cererea de începere de urmărire penală, conform căreia este acuzat că ar fi luat mită în valoare de 800.000 de euro, Călin Popescu-Tăriceanu şi-a anulat vizita oficială, programată pentru joi, la Madrid, unde trebuia să participe la congresul ALDE European. Congresul se ţine în perioada 8-10 noiembrie şi se aşteaptă ca peste 1.000 de delegaţi să fie prezenți la eveniment.

Vizând situaţia preşedintelui ALDE, analistul politic Bogdan Chirieac a declarat în cadrul emisiunii „Punctul de Întâlnire”, de la Antena 3, următoarele: „Senatul va respinge cererea de începere a urmăririi penale, PSD-ALDE au majoritate în Senat. Dosarul s-a semnat în 2004, sunt 14 ani de atunci. Nu ştiu cum e cu prescrierea faptelor… Esenţial este că, imediat ce dosarul a fost predat Parlamentului, el va ajunge la cunoştinţa presei. Divizia militară a presei va publica, în curând, dosarul cu totul. Culmea este că, probabil, Senatul va închide, nu va da aprobare pentru începerea urmăririi penale, dar nici Tăriceanu nu se poate apăra pentru că lucrurile alea vor apărea toate, că or fi adevărate că nu or fi. Eu înclin să cred că nu sunt adevărate. Dacă era ceva, se întâmpla din 2014, nu se ajungea în 2018, în această zonă”.

Nu lucrează împotriva coaliției, ci pentru coaliție

Jurnalistul Ion Cristoiu este de părere că liderul ALDE are nevoie de tot sprijinul social-democraţilor. În acest sens, acesta a comentat că situaţia lui Tăriceanu nu este nicidecum în defavoarea coaliţiei. „Dacă este adevarată această știre, cred că nu se mai pune problema de a ieși din coaliția majoritară. Acum chiar are nevoie de sprijinul PSD. Această informație nu lucrează împotriva coaliției, ci pentru coaliție. Domnul Tăriceanu va reveni la matca luptei împotriva Sistemului. Începuse în ultimul timp să se iluzioneze. Sunt de acord că el trebuie să revină acum alături de PSD”, a declarat Ion Cristoiu, în emisiunea lui Lili Ruse, la România TV.

Afirmaţiile rostite de Ion Cristoiu sunt întărite şi de prim redactorul şef adjunct al ziarului Evenimentul zilei, Mirel Curea, care a susţinut în emisiunea România 9, de la TVR, că această situaţie nu face altceva decât să îl consolideze pe Tăriceanu. Pe lângă acestea, Mirel Curea a mai opinat că acuzaţiile vin în urma „denunţului zero barat” al lui Gabriel Sandu, făcut în 2014, şi că acţiunea în cauză reprezintă “o mișcare prin care procurorul general vrea să facă pe eroul”.

Simona Ionescu, redactor şef Evenimentul zilei, a reacţionat pe Facebook, miercuri seara, unde a postat că „DNA l-a dat pe tava lui Dragnea pe Tăriceanu” pentru un dosar vechi şi că situaţia şefului ALDE depinde acum de PSD. „La Senat, ridicarea imunităţii lui Tăriceanu depinde de majoritatea PSD. Tăriceanu a susținut și susţine cu tărie, public, că nu votează amnistia şi graţierea. Focul care a cuprins ţara pare că nu-l mai stinge nimeni. Bătălia se mută în alt spaţiu”, a scris Simona Ionescu.

Jurnalistul Cornel Nistorescu a comentat, la rândul lui, situația creată de ancheta declanșată de procurorii DNA: „România se află în situația celui de-al treilea premier căruia i se deschid dosare penale. Ba, Adrian Năstase a fost și condamnat. După 10 ani, fără să ni se prezinte dovezi, probe și martori, exact când Tăriceanu se afla într-un moment de ascensiune spectaculoasă a carierei sale, este contrat într-un mod discutabil. Chiar neconvingător! Încă nu pot spune dacă operațiunea reprezintă o tentativă de a acoperi subiectele (dosarele) afacerilor lui Klaus Iohannis sau că ne aflăm în fața unui «cadou» venit din Austria, țara care face profituri uriașe în România și care se teme să piardă marea influență economică pe care o exercită într-o țară din Est, condusă de niște «corupți» și de niște proști cumpărabili. Dosarul «Tăriceanu», anunțat șerpește de DNA, arată ca o mare operațiune de păstrare a controlului asupra României!”.

 

Claudiu Manda, senator PSD, a confirmat că cererea DNA a ajuns miercuri în Senat, susţinând că referatul de 73 de volume l-a sigilat pentru a-l trimite Comisiei Juridice a Senatului, care, la rândul ei, va da un aviz, pentru ca apoi să se voteze în plen solicitarea procurorilor.

 

Te-ar putea interesa și: