Calendar creștin ortodox, Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș

Calendar creștin ortodox, Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș Sursa foto: Arhiva EVZ

Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș a fost trecut în rândul sfinților de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane pe 28 februarie 1950. În urma adresei Ministerului de Interne din anul 1997, Sfântul Sinod a aprobat ca Sfântul Ierarh Iosif cel Nou să fie patron al pompierilor, iar acesta se sărbătorește pe 15 septembrie.

Acest ierarh sfânt , Iosif cel Nou de la Partoș, s-a născut pe la anul 1568, în orașul Raguza Dalmației, dintr-o familie de creștini valahi. Din botez se numea Iacob. Rămânând orfan de tată de mic, mama lui i-a dat o creștere aleasă, iar la vârsta de 12 ani a fost trimis la Ohrida să studieze.

La 15 ani, tânărul Iacob este chemat de Hristos la sfânta nevoință călugărească, în Mănăstirea Maicii Domnului din localitate. După cinci ani se duce la Muntele Athos și intră în obștea Mănăstirii Pantocrator. Aici, după aspre osteneli duhovnicești, îmbracă schima marelui și îngerescului chip sub numele de Iosif.

Ne puteți urmări și pe Google News

Sfântul Ierarh Iosif era tare în credință, înțelept la cuvânt, blând la inimă

În anul 1650 este hirotonit arhiereu și pus în scaunul de mitropolit al Timișoarei. Aici bunul păstor s-a dovedit un bun apărător al Ortodoxiei, mângâind și povățuind către Hristos timp de trei ani de zile Biserica Banatului. Acesta era considerat tare în credință, înțelept la cuvânt, blând la inimă și neadormit în rugăciune. A făcut și unele minuni spre lauda lui Dumnezeu și alinarea suferințelor unor credincioși, punând mâinile pe capul lor și rugându-se pentru ei. De asemenea, a stins cu rugăciunea și puterea sa focul ce cuprinsese partea de apus a Timișoarei. Căci, ieșind din biserică cu Sfintele Taine în mâinile sale și rugându-se cu lacrimi, îndată a trimis Dumnezeu o ploaie puternică și s-a stins focul. De aici și-a căpătat numele de Patron al pompierilor.

În anul 1653, Sfântul Ierarh Iosif cel Nou se retrage la Mănăstirea Partoș. A mai trăit doar 3 ani, până în toamna anului 1656. Acesta a decedat în brațele Marelui Arhiereu Iisus Hristos, fiind în vârstă de peste 85 de ani. Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat la 7 octombrie 1956 și îl sărbătorește la 15 septembrie.