Dacă despre nazişti s-a tot discutat, despre tehnicile şi metodele sovieticilor aplicate în război se cunosc prea puţine informaţii, deşi erau la fel de ingenioşi. 

Una dintre cele mai înfiorătoare tactici folosite de ruşi în cel De-al Doilea Război Mondial a presupus dresarea şi antrenarea unor câini pentru a purta explozibil pe care să-l transporte în interiorul liniei inamice şi în apropierea tancurilor inamice.

Câinii erau aleşi din rasa alsaciană şi erau instruiţi să transporte explozibilul în interiorul liniilor inamice, unde erau vizate tancurile acestora. 

Acestă tactică a fost implementată după Primul Război Mondial în urma unei decizii din 1924 care permitea câinilor să fie folosiţi în armată. Astfel, o şcoală specială de dresaj a fost înfiinţată la Moscova, unde au fost recrutaţi pe post de  dresori, poliţişti, vânători, circari şi oameni de ştiinţă.

Ca urmare a unei decizii în 1924, pentru a permite câinilor să ajute armata, o școală de formare de câine a fost înființat la Moscova. Militarii au recrutat oameni, cum ar fi formatori de câini de poliție, vânători, formatori de circ, și oameni de știință de animale. 

La început, câinii au fost dresaţi pentru a transporta provizii sau pentru a depista minele și pentru a salva vieţi omeneşti – sarcini la care câinii au excelat. La începutul anilor 1930 s-a decis că ar fi o idee bună pentru a transforma cel mai bun prieten al omului intr-o armă anti-tanc.

Trei dintre școli au început pregătirea câinilor în acest scop. În primul rând, ei au fost instruiți pentru a transporta o bombă la un tanc și apoi fugeau, după aceea, bombele care se detonau prin controlul telecomenzilor au fost înlocuite cu cele cu temporizator, însă această metodă nu a fost foarte eficientă. Pentru a detona materialul explozibil, câinii erau nevoiţi să  tragă pe o curea cu dinții să activeze cronometrul, iar de cele mai multe ori, animalele uitau şi se întorceau cu explozibilul nedetonat. 

Din păcate, sovieticii nu s-au oprit aici şi au găsit o soluţie nefericită pentru animăluţe. Au legat bombele de câini. Până şi antrenamentul lor a fost inuman. Câinii erau înfometaţi, iar când, li se oferea hrană, aceasta era plasată sub rezervoare de practică care semănau cu cele ale tancurilor, astfel, câinii când observau maşinăriile inamice fugeau în direcţia lor crezând că vor găsi mâncare. 

Câinii „anti-tank” au început să fie folosiţi pe front în 1941 când forțele germane au avansat pe terenurile sovietice. Însă, cu tot antrenamentul şi fondurile investite, această tactică s-a dovedit ineficientă fiindcă unii câini, pur şi simplu refuzau să se apropie de tancuri, fiind speriaţi de dimensiunile tancurillor şi de zgomotele de pe câmpul de luptă, iar cei care totuşi ajungeau în liniile inamice erau împuşcaţi de nemţi, iar trupurile lor erau luate de nemţi pentru a cerceta explozibilul ataşat de el şi pentru a-l copia. 

Cu toate acestea, câteva astfel de misiuni au avut succes, cel mai cunoscut episod fiind cel de la Kursk, când 12 tancuri au fost distruse de 16 astfel de câini. Mai târziu, ruşii au anunţat că peste 300 de tancuri inamice au fost eliminate în acest fel. 

Alte ţări care au utilizat această tactică de război au fost Japonia şi Statele Unite ale Americii. 

Mult mai recent, bombe au fost legate de câini chiar şi în 2007, când insurgenții au încercat să le folosească în timpul războiului din Irak. 

Te-ar putea interesa și: