Editura Evenimentul si Capital

NEGLIJENŢĂ CRIMINALĂ. Zalău, 2007 - Sighet, 2012: două explozii identice. Putem sări în aer oricând

04_Zalau_2
Autor: | | 28 Comentarii | 3774 Vizualizari

la Sighetu Marmaţiei, de patru ori s-a dat alarma privind scurgerile de gaze, iar firma Berg susţinea că detectoarele sunt stricate. Exact la fel s-a întâmplat în urmă cu cinci ani la Zalău. Anchetele demonstrează erori grave din partea firmelor de distribuţie

Cele două explozii de la Sighetu Marmaţiei puteau fi evitate dacă aşa-zişii experţi ai firmei care administrează reţeaua de gaz din oraş - Berg Sistem SRL - ar fi depistat din timp pierderile de gaz. EVZ a aflat din surse judiciare că un detector care era instalat în biroul avocatei Daniela Lenghel a semnalat de patru ori prezenţa gazului metan în ultimele 8 zile dinaintea deflagraţiei. "Biroul avocaţial se afla în clădirea care a sărit în aer şi în care func­ţionau clubul Euphobia şi biroul notarului public Gheorghe Sas. În cele două locuri s-au înregistrat explozii", susţine unul dintre anchetatori.“Mi-au schimbat trei detectoare"EVZ a stat de vorbă cu avocata Daniela Lenghel. "săptămâna de dinaintea exploziei detectorul a pornit de trei ori. Au venit cei de la Berg şi l-au schimbat tot de atâtea ori. A patra oară a pornit din nou. Au venit din nou, au măsurat şi au spus că în biroul meu nu sunt gaze, apoi au plecat. Şi uite aşa s-a produs explozia", spune avocata Daniela Lenghel. Avocata confirmă teoria anchetatorului, că nu s-a simţit miros de gaze. "Eu nu am simţit niciun miros. Detectorul s-a declanşat şi aşa am aflat că e ceva în neregulă. Biroul meu e praf. O să fac o evaluare şi o să cer despăgubiri", mai adaugă avocata Lenghel.Gazul nu avea nici mercaptan, pentru mirosGazul care s-a acumulat în toaleta clubului Euphobia şi în biroul notarului Sas nu a putut fi simţit deoarece în reţea nu era mercaptan. Angajatul Berg Sistem SRL, care administrează reţelele de gaz din Satu Mare, Vlad Comănici, a intrat în fruntea anchetatorilor, în biroul notarului public Gheorghe Sas cu un aparat de detectare defect. "Avea un aparat de măsurat, dar nu ştim cât de bun era aparatul. Va fi trimis la expertiză. Dacă era bun, atunci ar fi trebuit să depisteze gazul chiar şi de după pereţi sau uşi". O fisură vizibilă cu ochiul liber, eroare din construcţieExploziile de la Sighet s-au datorat unor pungi de gaze care s-au scurs din conducta care trecea prin faţa clădirii. "Specialiştii au săpat şi au descoperit că un racord în T era fisurat. Fisura era vizibilă cu ochiul liber şi puteai să bagi prin ea o coală de hârtie. Nu am descoperit nicio improvizaţie, şi atunci, primul lucru la care ne gândim este o deficienţă de construcţie", au menţionat sursele judiciare. În literatura de specialitate au existat foarte multe cazuri în care gazul metan care provine dintr-o conductă avariată a migrat prin reţeaua de canalizare sau prin căminele de apă potabilă spre clădiri care ulterior au sărit în aer. "Canalizarea poate fi o magazie foarte bună. Gazul are o presiune de 0.5 bari şi în pământ există zone care permit degajarea presiunii. Problemele astea apar în special iarna, când pământul este îngheţat şi gazul nu poate ieşi la suprafaţă", a explicat un specialist clujean care a preferat să rămână anonim."I-am anunţat de trei ori pe cei de la Berg. Au verificat, au spus că nu e nimic. A patra oară erau exasperaţi. Se ştie ce a urmat.“Daniela Lenghel, avocatăPRECEDENTUL DE LA ZALĂU În urmă cu cinci ani, un bloc din Zalău a sărit în aer din cauza unei acumulări de gaze care a provenit de la magistrala de alimentare a cartierului Dumbrava. Era dimineața zilei de 14 septembrie 2007, când blocul E24 a explodat. Pereții grei de beton de la parter s-au prăbușit în subsol, iar etajul 1 a căzut până la parter. Doi tineri au murit în aceea explozie iar alte opt persoane au fost internate în spital. În total, 19 familii au rămas fără un acoperiș deasupra capului, blocul fiind demolat câteva zile mai târziu.Prima fază la Zalău: negare totală din partea E.OnÎntre cazul de la Zalău, de acum cinci ani, și cel de la Sighetul Marmației, de acum două zile, există o legătură. Acumularea de gaze a provenit de la conducta magistrală care a fost perforată. La Zalău, punga de gaze s-a acumulat în subsolul imobilului, în timp ce la Sighetul Marmației în biroul notarului public Gheorghe Sas și în toaletele clubului Euphobia. Paralelismele dintre cele două cazuri demonstrează că autoritățile nu au învățat nimic din dezastrul de la blocul E24. La Zalău, în prima fază, cei de la E.On Gaz nu au închis gazul pe conducta magistrală și au crezut tot timpul că scurgerea de gaze a provenit de la o instalație defectă. Abia după 12 ore de la dezastru, cei de la compania de gaze s-au apucat să sape pe stradă unde se afla blocul deoarece și-au dat seama că acumularea de gaze a provenit de la conducta magistrală. La Sighet exact la fel: nu şi-au dat seama că scurgerea e din stradăLa fel s-a întâmplat și la Sighet. Ca într-un film cu proști, cei de la firma Berg Sistem Gaz, care administrează rețeaua de gaze naturale din Sighet au anunțat că au oprit alimentarea cu gaze a imobilului. Numai că în realitate, clădirea nu era racordată la rețeaua de gază. Atunci se ridică întrebarea ce anume au oprit? Erorile grave ale firmei Berg şi ale ISU au făcut posibilă cea de a doua explozie. Astfel, de la ora 1 noaptea, când a avut prima explozie la clubul Euphobia, și până la 10 dimineața, când a avut loc ce-a de doua, gazele naturale au continuat să se acumuleze, de data aceasta în biroul notarului. Ca și la Zalău, și la Sighet autoritățile și-au dat seama târziu de tot că acumularea provine de la rețeaua stradală. Era prea târziu însă. Zece persoane, anchetatori, pompieri de la ISU Sighet şi muncitori de la compania de gaz au fost răniți grav de a doua explozie. La Zalău, reţeaua era expirată de 8 ani. Oamenii reclamau şi nimeni nu găsea scurgereaCazul de la Zalău a stat pe masa justiției române vreme de cinci ani. Curtea de Apel Oradea a decis definitiv ca firma E.On Gaz să achite despăgubiri materiale și morale celor care și-au pierdut casele. Dincolo de bani, judecătoriu au decis că, la Zalău, rețeaua stradală avea depășit termenul de bună funcționare cu opt ani. Mai mult, cu o lună înainte de explozie, angajații de la E.On Gaz au făcut un control în zonă și au scris în procesul verbal că nu există scurgeri de gaze nici în bloc și nici în căminele de vane din fața imobilului. Aceasta în ciuda numeroaselor reclamații depuse de cei care locuiau în blocul E24 că în bloc se simte miros de gaz. Ancheta efectuată la Zalău a stabilit că gazul care s-a scurs din conducta defectă a intrat în subsolul blocului prin sistemul de canalizare. La Sighet, exact la fel: gazul a intrat prin canalizare Prefectul de Maramureș, Alexandru Socol, spune că ancheta efectuată până în prezent de autorități conduce la ideea că acumularea de gază a provenit de la conducta subterană care traversează zona. „Se pare că o îmbinare de tip T a fost de vină. Această îmbinare a fost decupată și trimisă la expertiză. Din câte am aflat, gazul a intrat în clădire prin sistemul de canalizare. Această variantă este cea mai solidă, aceasta pentru că întreg imobilul, ca și zona respectivă, nu era racordată la rețeaua de gaze naturale", a explicat prefectul. MĂSURI DE PRIM-AJUTORPuneţi victima la pământ, nu-i scoateţi hainele Cele mai grave arsuri sunt căpătate în spaţii închise, întrucât sunt afectate şi căile respiratorii, explică Cristian Niţescu, chirurg plastician la Spitalul de Arşi din Bucureşti. Iată cum trebuie să acţionaţi în caz de arsuri:

  • În cazul leziunilor uşoare, ţineţi zona afectată sub jet rece de apă timp de 20 de minute, după care pansaţi-o cu comprese sterile;
  • În cazul arsurilor grave, stingeţi cât mai repede flacăra cu o pătură sau o haină şi culcaţi victima la pământ. Deşi reacţia firească a unui om în flăcări este să alerge, curenţii de aer întreţin focul;
  • Nu dezbrăcaţi victima dacă hainele sunt lipite de pielea arsă;
  • Stropiţi-o cu apă rece sau cu zăpadă şi transportaţi-o cât mai rapid la spital;
  • Nu aplicaţi creme sau alte substanţe pe leziuni.
ACHIZIŢIECum să-ţi iei detector de gazeDetectoarele de gaze naturale au rolul de a preveni eventualele accidente cauzate de scăpările de gaze naturale. Cele mai eficiente alarme sunt cele duale, atât de monoxid de carbon cât şi de metan. Exploatarea şi întreţinerea acestor sisteme de protecţie revin în sarcina utilizatorului, cu respectarea instrucţiunilor producătorului. Preţul unui detector de gaze diferă destul de mult, în funcţie de dotările acestuia. Astfel, cel mai simplu şi ieftin detector, de metan sau de monoxid de carbon, costă în jur de 60-70 de lei la magazinele online. Nu necesită montaj şi întreţinere, se poate pune în funcţiune imediat şi are o sensibilitate ridicată. Aceste sisteme au un avertizor sonor puternic, de minim 80 decibeli, şi un indicator LED pentru starea de bateriei de 9V. Există şi detectoare care întrerup alimentarea cu gaz metan cu ajutorul unei electrovalve şi costă în jur de 170-180 de lei. Când sunt setate doar pe funcţia de alarmă, emit atât un semnal vizual (LED roşu) cât şi un semnal acustic. În com­ponenţa lor intră şi un sistem de auto-diagnostic pentru verificarea bunei funcţionări a detectorului.SIGURANŢĂ  Verificările la instalaţiile de gaze trebuie făcute o dată la doi ani, iar revizia - o dată la zece aniDinu BobocScurgerile de gaze la o clădire cu o instalaţie de gaze veche de circa 30 de ani se pot întâmpla şi de două ori pe an, spune George Ionescu, preşedinte de bloc."În cazul unei clădiri cu o instalaţie şi mai veche, astfel de incidente pot avea loc şi de patru-cinci ori într-un an. Problema este că, uneori, cei chemaţi să facă verificările vin cu întârziere, nu într-o oră sau două cât ar fi normal", susţine acesta.Verificări plătiteÎn plus, dacă altă dată verificările erau gratuite şi se făceau periodic, acum acestea se plătesc şi se fac la cererea consumatorului. Potrivit lui Ionescu, costul unei verificări la un apartament de bloc care are doar un aragaz cu patru ochiuri costă în jur de 40 de lei. Începând cu aprilie 2009, responsabilitatea realizării, verificării şi reviziei instalaţiei de utilizare a gazelor natural aparţine clientului. În plus, verificarea şi revizia tehnică periodică a instalaţiilor de utilizare sunt obligatorii pentru toţi consumatorii (casnici şi non-casnici) şi se efectuează de către un operator economic autorizat de către ANRE, potrivit reprezen­tanţilor GdF Suez România. Asigaz este un pachet de servicii oferit de GdF Suez, o verificare sau o revizie a instalaţiei de gaze naturale dintr-un apartament costând 70 de lei, banii fiind achitaţi odată cu factura la gaze. Verificarea tehnică periodică a instalaţiei de utilizare a gazelor naturale este obligatorie şi se realizează la intervale de maxim doi ani.Verificările tehnice la intervale mai mici de doi ani se efectuează doar la cererea expresă a clientului. Specialiştii ne sfătuiesc, în cazul în care se simte mirosul specific al gazelor naturale, să se stingă toate focurile, să se deschidă toate uşile şi ferestrele, să nu se aprindă nici o sursă de foc, să nu se manevreze aparate electrice, să nu se doarmă în astfel de încăperi şi să se anunţe imediat operatorul licenţiat de distribuţie. Citiţi şi:
  • Martor la a doua explozie de la Sighetu Marmaţiei: "Nu ştiai care era pompierul, care era poliţistul, pentru că erau arşi complet"
  • Sute de oameni puteau muri în explozia din Sighet
  • EXPLOZII LA INDIGO. Craiova – 2006, Sighetu Marmaţiei – 2012
  • DEZVĂLUIRI ÎN PREMIERĂ: putem sări în aer oricând
  • INCREDIBIL: Scurgerea de gaz de la Sighet fusese reclamată de patru ori înainte de explozie!
  • TOP 5: Cele mai mari dezastre provocate de explozii de gaze | VIDEO
  • Controale pe bandă rulantă la nivel naţional după exploziile de la Sighetu Marmaţiei

Imaginile momentului! Cum arata interiorul statiilor de metrou din Drumul Taberei!

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Administratie Locala

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI