Burebista ocupă cetățile grecești de pe țărmul de vest al Mării Negre. Care au fost circumstanțele care l-au condus la o astfel de decizie?
Burebista ocupă cetățile grecești de pe țărmul de vest al Mării Negre. Care au fost circumstanțele care l-au condus la o astfel de decizie?
Un important episod din viaţa politică a acestor cetăţi, menţionat de surse, este distrugerea unora dintre ele de către regele get Burebista. Burebista a avut relaţii cu cetatea Dionysopolis care l-a trimis într-o ambasadă pe Acornion titularul decretului IGB I2 13, la acesta.
Acornion, mediator între grecii pontici și Burebista
Acest binefăcător al patriei sale a fost şi sol al lui Burebista la Pompei aflat în plin război (războiul civil cu Caesar) cu Caesar. Decretul datat în 48 a.Chr. atestă alături de un pasaj din Apian (Bellum Civile II, 51) că toate cetăţile greceşti îl susţineau pe Pompeius.
Întrebarea “ce l-a determinat pe Burebista să atace oraşele vest-pontice” îşi poate găsi un răspuns care să împace toate sursele, acela că, după moartea lui Pompeius, temându-se ca aceste cetăţi să nu se apropie de Caesar, Burebista le-a cruţat pe acelea ce i s-au supus de bună voie (Tyras, Tomis, Callatis, Dioysopolis, Apollonia) şi le-a asediat şi distrus pe cele ce i s-au opus: Istros, Olbia, Odessos, Mesembria.
Distrugerile au fost violente aşa cum atestă săpăturile de la Istros (zona sacră).O listă a eponimilor de la Odessos ( IGB I2 46) îi menţionează pe cei ce au deţinut preoţia “după revenire” .
Cucerirea deschide calea avansului romanilor în regiunea pontică
Aristagoras al lui Apaturios din Histria a oferit bani din averea sa pentru refacerea zidurilor. După aproximativ două decenii de pace, Dobrogea va cunoaşte acţiunile lui Marcus Licinius Crassus.
Acesta vine în sprijinul dentheleţilor, aliaţi ai poporului roman, atacaţi de bastarni. Ajutat de un rege get, Rholes, Crassus îi înfrânge pe alţi regi geţi Dapyx şi Zyraxes, lăsând Dobrogea sub stăpânirea lui Rholes, devenit rege clientelar. Cetăţile greceşti nu au fost însă ocupate.
Acest lucru e atestat de faptul că învingătorul Crassus şi-a proclamat triumful “asupra Traciei şi geţilor” (ex Thraecia et Geteis) în anul 27 a.Chr., fără a aminti nimic de cetăţile din Pontul Stâng.
Includerea lor în stăpânirea Romei ar fi fost un act mult mai prestigios în plan politic şi personal al generalului roman, decât triumful “asupra Traciei şi geţilor”.