La vecinii din sud, saracia e mai mare. In schimb, ei dau semne ca s-au trezit si si-au transformat statiunile in santier.
Am dat mai intai o fuga in sud, la vecini, oprindu-ne la Balcic, Albena si Nisipurile de Aur. Prima impresie: nici acolo nu straluceste totul. Au si bulgarii gunoaiele lor, aruncate aiurea pe spatiul verde, au si ei sosele proaste, pline de gauri si peticite. Oamenii pe care ii intalnesc par suparati, sunt imbracati in culori cenusii, au case darapanate de-a lungul soselei nationale, masini vechi, de pe timpul URSS, si caini vagabonzi.
Si totusi! Bulgarii par ca au toate sansele sa ne-o ia inainte cel putin la pregatirile pentru sezonul estival. Impresia e puternica: imediat ce am ajuns in statiunile bulgaresti de pe malul Marii Negre, am fost uimiti de forfota de acolo. Pe plaja, in hoteluri, pe alei, in restaurante, cluburi si alte locuri de agrement, bulgarii repara, construiesc, modernizeaza, fac curatenie. Daca Balcic este un oras-statiune unde hotelurile sunt deschise permanent, Albena si Nisipurile de Aur abia acum renasc la viata, cu vigoare.
Lucreaza si sambata, si duminica
Pe soseaua nationala care duce spre Albena troneaza panouri uriase care anunta ca statiunea s-a deschis inca de pe 6 martie. Se vede cu ochiul liber: o parte din hoteluri au portile deschise, aleile sunt pline de autoturisme si autocare din toate tarile.
Pajistile din fata unitatilor de cazare, de langa piscine sau din preajma restaurantelor sunt pline cu flori. Muncitorii planteaza panselute frumos aliniate. Cinci mesteri curata de zor mici dale cu care trebuie sa imprejmuiasca un teren de minigolf. „Dupa terenul de minigolf, mai avem ceva de retusat la doua hoteluri din apropiere. Trebuie sa terminam toate reparatiile pana la 1 mai”, ne spune in limba turca, razand, Regep Rafi, unul dintre muncitori. Toata echipa e formata din bulgari de origine turca si lucreaza de ani buni pentru un patron german, si el de origine turca.
„Lucram si sambata, si duminica, suntem presati de timp”, spune si Ismet Sadula, care lucreaza la ridicarea unui bar pe plaja. La el, termenul este de o luna. Colegii lui lucreaza peste drum de plaja la modernizarea unui club.
„Facem totul cu mare placere”
Plaja din Albena este curata ca-n palma. In nisip se observa darele lasate de utilajele de curatat si nivelat. Cativa copii se joaca, urmariti indeaproape de parintii care au iesit sa ia o gura de aer. Sunt turistii de la Hotelul Dobrudja, de patru stele. „Am deschis pe 7 martie, am inceput cu mult curaj, incercam sa facem totul cu mare placere, avem peste 200 de turisti in hotel”, ne spune de la receptie, mandra, Tanya Savova.
In extrasezon, o zi de cazare costa 40 de euro/persoana, bani in care intra demipensiune, acces la piscina cu apa calda si sauna. Rezervarile sunt facute din iarna. „In timpul sezonului, cand tarifele vor creste cu 5 euro, vom avea turisti din Azerbaidjan, Israel, Germania si din Romania”, mai spune femeia, care adauga, amabil, ca ei, personal, ii place foarte mult la Constanta si la Mamaia. „Mancarea de la voi e delicioasa”, spune receptionera.
Constanteni - fani ai Nisipurilor de Aur
La Nisipurile de Aur, aceeasi forfota. Aici se construieste si mai mult, apar hoteluri noi. Sunt multe buticuri, ca in Romania. Patronul unuia dintre ele ne ia la goana cand il intrebam de autorizatia de constructie, de frica sa nu-i fotografiem dugheana ruginita. Pe faleza dam peste o familie din Constanta. Nicolae Popescu spune ca „Nisipurile de Aur e mai interesanta, mai atractiva decat Mamaia. „Noi avem hoteluri vechi, altele noi nu se prea construiesc, iar natura nu o putem face mai frumoasa decat e. Or, aici e si padure, si munte, si plaja. Natura isi spune cuvantul”.
In discutie intervine taximetristul Anghel Vasiliev care stie „adevarul”: patronii hotelurilor din Nisipurile de Aur sunt straini, ne spune soferul bulgar, intr-o limba romana cursiva. „Patronii vin de departe, din Israel, din Germania, iar bulgarii lucreaza pentru ei. Noi suntem saraci, nu avem 50 de euro pe zi...”, spune omul.
Rupti de lume
Litoralul romanesc pare incremenit
Ne intoarcem spre casa. Dupa mai putin de o ora de la plecarea din statiunile bulgaresti, ajungem la Mangalia, in statiunea Saturn. Aici e jale! Nici tipenie de om, poate si din cauza frigului. Plaja e plina cu gunoaie, iar terasele sunt acoperite de rugina si vopsea scorojita. In Venus, doi muncitori stau rezemati de fereastra unui hotel aflat in reparatii si fumeaza lenes. Cand ne vad cu aparatele de fotografiat, se fac repede ca muncesc. Mai incolo, langa o piscina acoperita cu noroi amestecat cu frunze, un barbat plictisit viseaza, proptit cu cotul de coada unei lopeti. Pustiu si mizerie peste tot. In Olimp si Neptun dam peste santiere de blocuri in constructie.
Nici un muncitor. Abia la Mamaia e mai multa animatie. Sunt cateva hoteluri deschise permanent pentru ca au incalzire proprie. Singura unitate unde se munceste de zor este Dacia Sud. Cameristele fac curatenia de Paste, in fata hotelului se aranjeaza spatiul verde, in restaurant se spala si se curata bucataria.
Receptionera Roxana Moceanu ne spune ca reparatiile sunt aproape terminate. „De anul trecut, s-a muncit pe rupte. Am ridicat gradul de confort de la doua la trei stele. Avem deja rezervari pentru la vara pentru ca am pastrat tarifele de doua stele”, spune ea.
Mai incolo, spre nordul statiunii, e pustiu. Plaja e plina de mormane de nisip si de garduri protectoare pe care scrie Apele Romane. „Pe vremuri, in perioada asta, statiunea era plina de oameni din hoteluri, de la spatii verzi. Se faceau reparatii, se agitau toti, pregateau sezonul. Acum nu am vazut pe nimeni”, ne spune Florin Paunescu, un localnic aflat cu sotia si copilul la plimbare.