Ministrul Finanțelor Florin Cîțu prevestește apocalipsa bugetară, deși în urmă cu câteva zile le transmitea președintelui Klaus Iohannis și premierului Ludovic Orban să fie mai rezervați în declarații pe teme financiare. Florin Cîţu a declarat că rectificarea bugetară este primul obiectiv al mandatului său, urmată de bugetul pentru 2020, la care se lucrează în paralel. Cîțu l-a acuzat pe predecesorul său, Eugen Teodorovici, că ar fi lucrat cu două bugete, unul public, pentru Parlament, iar al doilea pentru finanțarea baronilor locali, așa cum făcea Al Capone cu registrele contabile, unul pentru fisc, unul pentru el. În acest context a amenințat PSD cu plângeri penale pentru constituirea unui grup infracțional organizat în domeniul financiar.
Situația bugetului în aceste ultime luni ale anului nu este deloc roz, a anunțat ministrul Florin Cîțu. România ar putea să încheie anul cu un deficit de 4%, deși țara noastră are o țintă de deficit asumată de 3%. Deficitul bugetar la 10 luni este de 2,84% din PIB, nivel care depăşeşte estimarea pentru întregul an. În aceste condiții, este nevoie de măsuri urgente, în următoarea lună și jumătate, pentru ca deficitul să nu depășească 4% din PIB, a afirmat Cîțu, acuzând greaua moștenire primită de la PSD.
Potrivit datelor prezentate, după nouă luni, bugetul a înregistrat o gaură de 21 de miliarde de lei, veniturile estimate fiind de 228 miliarde lei, iar nu de 249 miliarde lei. O parte din bani, 11 miliarde de lei, au rezultat din impozitele care nu au fost colectate de ANAF, iar cealaltă, 10 miliarde de lei, din fondurile europene care nu au fost atrase.
„Pare bizar să nu vrei să cheltuieşti bani pentru investiţii finanţate cu fonduri europene, dar banii sunt luaţi de acolo şi duşi către cheltuieli de personal, asistenţă socială, bunuri şi servicii, altă metodă prin care se transferau bani către baronii locali. Nu a existat niciodată un interes la PSD de a investi bani în buget, ci de a-i pune în buget la începutul anului şi apoi să-i transfere către baronii locali şi programele electorale ale PSD", a explicat Cîţu.
El a menţionat că o mare parte din deficit a fost realizat după moțiunea de cenzură, când Guvernul demis a autorizat plăți fără să țină cont de situația bugetară.
Teodorovici a încercat să-și decredibilizeze adversarul
Reacția fostului ministru al Finanțelor, Eugen Teodorovici, Al Capone, a venit la câteva ore după ce acuzațiile lui Cîțu au ajuns în spațiul public: „Sunt Al Capone cum domnul Vasile Cîţu este şeful FBI. Dincolo de glumă, o discuţie serioasă pe situaţia economică a României ar trebui să aibă în vedere datele pe care Ministerul de Finanţe trebuie să le prezinte astăzi în mod public. Îmi exprim profunda dezamăgire şi mâhnire chiar vizavi de faptul că domnul Vasile Cîţu nu ştie să citească un buget şi mai ales felul în care dânsul a înţeles astăzi să se prezinte ca ministru de Finanţe“. În opinia lui Teodorovici, nu există nicio gaură în buget pentru că veniturile colectate de ANAF în primele 10 luni sunt de 226,1 miliarde de lei, o depăşire cu 12,2%. El a mai susţinut că actualul Minister al Finanțelor a împrumutat 2,5 miliarde de lei la costuri mai mari decât pe vremea sa.
Replici acide între Cîțu și Olguța Vasilescu pe tema bugetului de pensii
„Nu am auzit-o niciodată pe Olguţa Vasilescu (fostul ministru al Muncii, n.r.), care astăzi este foarte guralivă şi vine şi ne dă lecţii, deci Olguţa guraliva nu a zis nimic de aceste 2 miliarde şi nu a zis nimic de ce nu le-a colectat“, a subliniat Cîţu.
Replica a venit imediat din partea Olguței Vasilescu, potrivit căreia ministrul Finanțelor „miorlăie că vine austeritatea peste români din cauză de PSD“, dar nu-și cunoaște atribuțiile deoarece ține de atribuțiile sale colectarea impozitelor și contribuțiilor.
„Când noi am preluat guvernarea, acest deficit era de 16 mld lei. (...) Tocmai transferul contribuţiilor pe care îl contesta PNL, fiindcă nu au cum să recunoască faptul că ieşeau degeaba în piaţă la proteste când noi aveam dreptate să facem această inginerie, a ajutat la scăderea deficitului şi la capacitatea statului de a majora punctul de pensie. Pentru că pensiile nu au crescut din împrumuturi, ci din mai buna colectare la buget, ca urmare a transferului contribuţiilor“, a scris Vasilescu, pe Facebook.
Olguța Vasilescu a mai spus că ministrul Cîţu „plimbă nişte zvonuri că s-au furat bani de la buget şi e penal şi e grup infracţional“: „Ce bani am furat noi? De unde? Cât? Ce fumezi?“
Promisiunile fără acoperire creează probleme în buget
Prima problemă este că deficitul bugetar pe primele 9 luni a crescut cu aproape 1% față de 2018, dar cel mai mare risc este generat de promisiunile de creșteri nesustenabile de pensii și salarii. Efortul bugetar pentru aceste majorări va reprezenta circa 4% din PIB până în 2022, un moment critic fiind anul viitor.
Dăianu recomandă oprirea promisiunilor de creșteri ce generează așteptări nerealiste, creșterea absorbției de fonduri europene și realizarea corecțiilor necesare pentru evitarea procedurii de deficit excesiv.
„Creșterea cu 40% a punctului de pensie în 2020 este prea mare pentru buget“, arată președintele Consiliului Fiscal, care atrage atenția că, fără corecții radicale, am putea ajunge la un deficit bugetar de 7% din PIB în 2022.
Depășirea deficitului: înghețarea pensiilor și a salariilor
„Depășirea deficitului bugetar de către România va fi sancționată de Comisia Europeană prin declanșarea procedurii de deficit excesiv, ceea ce înseamnă implementarea unui program de ajustare a cheltuielilor si de majorare a veniturilor bugetare. În aceste conditii va fi greu pentru Guvernul Orban să continue implementarea Legii salarizării și a Legii pensiilor, considerate de Comisia Europeana nesustenabile financiar“, a arătat Gheorghe Ialomițianu.
Rareș Bogdan agită cătușele