Angajaţii şi angajatorii plătesc mai mult la asigurările sociale.
Colectările la bugetul asigură- rilor sociale de stat au crescut, în primele trei luni din acest an, cu aproape 50%, ajungând la 8,24 miliarde de lei, comparativ cu 5,51 miliarde de lei în primele trei luni ale anului trecut, potrivit datelor furnizate de Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF).
Din suma totală care a ajuns la bugetele de pensii, şomaj, sănătate, accidente de muncă şi boli profesionale, 4,94 miliarde de lei au fost colectaţi de la angajatori, iar restul de 2,49 miliarde de lei de la salariaţi.
Această creştere se datorează mai multor factori. „Ca urmare a modificărilor legislative, cu începere de la 1 ianuarie 2008, baza de impozitare a contribuţiilor pentru asigurările sociale de stat este constituită atât pentru angajat, cât şi pentru angajator din venitul brut realizat lunar. În acest fel, baza de impozitare a fost lărgită şi cu unele categorii de venituri care nu erau incluse, cum ar fi stimulentele, plata cu ora, cenzoratele, consiliile de administraţie etc.“, spun reprezentanţii biroului de presă al MEF. Mai mulţi contribuabili Un alt motiv care a contribuit la acest avans a fost faptul că baza de impozitare a fost extinsă prin creşterea numărului de contribuabili. Numărul de salariaţi din România a crescut simţitor, iar pe de altă parte, remuneraţia directorilor pe baza contractului de mandat a fost asimilată salariului.
În plus, a fost eliminată restricţia de plată a contribuţiilor CAS la cinci salarii brute atât pentru angajat, din septembrie anul trecut, cât şi pentru angajator, de la începutul acestui an.
Reprezentanţii Finanţelor nu au oferit date exacte care să arate cât din procentul de creştere a colectărilor se datorează extinderii bazei de calcul a contribuţiilor sociale. Totuşi, potrivit estimărilor oficialilor din Finanţe, „impactul extinderii bazei de impozitare, calculat la nivelul întregului an 2008, va fi de 1.663,63 milioane de lei“. Lovitură pentru salariile mari Eliminarea plafonului de cinci salarii medii brute pentru calculul contribuţiei la fondurile de asigurări sociale de stat i-a afectat atât pe angajaţi, cât şi pe angajatori. Potrivit estimărilor oamenilor de afaceri, în România există între 10.000 şi 20.000 de persoane care au salariul brut mai mare de cinci salarii medii brute. Adică peste 8.115 lei, de cinci ori mai mare decât salariul mediu brut pe luna martie 2007, calculat de Statistică la 1.613 lei.
Gabriela Sasu, contabil-şef la Oriflame România, spune că nu a fost afectată de modificările legislative deoarece a negociat cu conducerea companiei valoarea netă a salariului.
De altfel, măsura a tăiat din salariul angajaţilor foarte bine plătiţi care au stabilit cu angajatorul salariul brut. De exemplu, şeful Departamentului de audit şi control intern dintr-o companie mare, care are un salariu de 10.500 de lei (peste 2.860 de euro), plăteşte contribuţii sociale în valoare de 1.732 lei, cu 394 de lei mai mult decât înainte de intrarea în vigoare a legii modificate.
Aceşti salariaţi sunt nemulţumiţi în special din cauza faptului că plata lunară a unei sume mai mari către fondul contribuţiilor de asigurări sociale nu înseamnă că vor primi o pensie mai mare. În acest context, vor avea de câştigat companiile care le oferă angajaţilor lor pensii facultative ca parte a pachetului salarial. AFECTAŢI „Statul descurajează munca“ De la începutul anului, firmele plătesc CAS şi pentru sumele ce depăşesc plafonul de cinci salarii medii brute înmulţit cu numărul mediu de angajaţi. Pentru oamenii de afaceri, această măsură reprezintă un impozit suplimentar care descurajează munca. Potrivit lui Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), companiile au mai multe opţiuni: fie nu mai fac angajări, fie nu măresc salariile, oferind în schimb alte beneficii, cum ar fi vacanţe, cadouri pentru copii etc., fie sunt dispuse să dea o parte din salariu „la negru“.
„Firmelor sută la sută corecte le cresc cheltuielile cu forţa de muncă. Atunci, ele fie pot absorbi aceste creşteri prin scumpirea produselor sau a serviciilor, fie îşi reduc profitul“, ne-a spus Pârvan. Potrivit reprezentantului AOAR, cele mai afectate domenii sunt cele unde locurile de muncă sunt „calitativ superioare şi bine plătite“, cum ar fi IT, consultanţa sau băncile, spre deosebire de domenii precum comerţul sau textilele, care nu au de suferit din cauza modificărilor.