Justitie
ALERTĂ BANCARĂ în România. Cum a fost DEVALIZATĂ BRD de ZECI de MILIOANE de euro. Clienții-săgeată primeau câte TREI MILIOANE de EURO
BRD a fost devalizată de 53 de milioane de euro. Toată operațiunea pornește din interiorul băncii, angajații folosindu-se de clienți-săgeată pentru a le acoperi garanțiile cu bani fictivi.
Lumeajustitiei începe un serial de dezvăluiri despre o amplă operațiune de devalizare din interior a BRD, membră a Groupe Societe Generale SA din Franta, una din cele mai importante bănci care operează în România.
„BRD a sesizat frauda la parchet – constituindu-se parte civila cu suma de 53 milioane euro - insa e limpede din modul in care se deruleaza ancheta penala, ca metoda de devalizare din interior a bancii inca nu este cunoscuta in prezent nici responsabililor bancii, nici anchetatorilor DIICOT. Reteta de sifonare din interior este atat de perversa, incat poate pune orice banca in pericol, fara ca departamentele de risc sa poata sa depisteze in timp util. E bine sa fie stiuta!”, scriu jurnaliștii de la Lumeajustiției.
„Cazul penal se afla din 2013 in instrumentarea procurorilor DIICOT, care l-au declinat o vreme la DNA, de unde s-a intors cu mentiunea ca fraudele, in forma retinuta initial de procurorul Mirel Radescu, nu sunt de competenta parchetului anticoruptie.
Ne puteți urmări și pe Google News
Noul procuror de caz de la DIICOT, Adrian Petre Todoran, pare depasit de situatie, pare sa nu vada esenta faptelor (a facut in mare un copy-paste dupa constatarile procurorului initial din dosar) si anume ca frauda nu a fost comisa la nivelul Comitetului de Credit din centrala bancii al BRD spre care incearca sa dirijeze ancheta, si nici de presupusii destinatari ai banilor, ci chiar de functionarii din interiorul Grupului Dorobanti, care au intocmit dosarele de credit, de unde s-au scos banii din conturile clientilor-sageata, chiar de catre functionarii banci, carora le generau avansuri fictive (garantii/cash colateral), si apoi le scoteau banii din conturi pe cereri de retragere semnate in alb (sau cu semnaturile clientilor falsificate), cereri completate in multe situatii chiar de catre functionarii bancari”, mai notează sursa citată.
Recomandările noastre
