Evenimentul Zilei > Social > Bradul, arborele sfânt al Crăciunului. Povestea celui mai iubit pom din lume
Bradul, arborele sfânt al Crăciunului. Povestea celui mai iubit pom din lume

Bradul, arborele sfânt al Crăciunului. Povestea celui mai iubit pom din lume

Sărbătoarea creștină încărcată de tradiţii şi simboluri este incompletă fără mireasma cetinei, bradul devenind un element esențial în ritualul de Crăciun, alături de clinchetul de clopoţei din seara de Ajun, colindele și darurile aduse de Moş Crăciun.

*Despre împodobirea bradului şi magia sosirii lui Moş Crăciun există legende, tradiţii şi mode în toate culturile lumii. Ritualurile legate de serbările Crăciunului, în care bradul are un loc important, diferă însă, de la o zonă la alta, în funcţie de tradiţiile moştenite din generaţie în generaţie. În milioane de case din întreaga lume, bradul se află în centrul Sărbătorilor  şi este asociat cu bucuria, iubirea, armonia şi valorile familiei.

În seara de Ajun se împodobeşte bradul, un obicei venit cel mai probabil de la popoarele germanice şi care a intrat în tradiţia creştină. În vârf se pune o stea, simbol al stelei apărute la Betleem la naşterea lui Iisus, sau un îngeraş, simbol al  ospitalităţii casei şi familiei, iar sub pomul de Crăciun, cadouri.

Bradul, arborele sfânt simbol al vieţii

Bradul este considerat un arbore sfânt pentru că vârful său se îndreaptă spre înaltul cerului dumnezeiesc, iar ramurile sale rămân permanent verzi, amintind de viaţa veşnică, explică profesorul Constantin Milică pentru ziarul Lumina. Datina folosirii bradului de Crăciun a fost preluată de la romanii antici, care îşi împodobeau locuinţele cu ghirlande din laur şi brad verde, sau cu crenguţe de brad în timpul serbărilor, de la mijlocul lunii decembrie până pe 1 ianuarie, când celebrau Saturnalia în onoarea lui Saturn, zeul agriculturii.

Până în secolul XII, brazii de Crăciun nu erau împodobiţi. Localnicii îi atârnau de tavan cu vârful în jos, ca simbol al creştinătăţii. A urmat apoi o lungă perioadă în care se foloseau crenguţe de brad pentru împodobirea caselor şi abia două secole mai târziu creştinii practicanţi au început să decoreze brazii.

Vikingii din Scandinavia considerau bradul mereu verde un simbol al zeului soarelui Balder, iar druizii din nordul Europei îşi decorau templele cu crengi de brad ornate cu vâsc, în timpul ritualurilor de iarnă. În secolul XII se obişnuia ca în ziua de Crăciun brazii să fie atârnaţi de tavan cu vârful în jos,

Primul brad, în Lituania Evului Mediu

În jurul anului 1500, oamenii au început să vadă în bradul de Crăciun un simbol al pomului din Paradis şi au atârnat în el mere roşii, simbol al păcatului originar, şi în vârf au pus o lumânare care reprezenta Lumina Lumii.

Primul brad de Crăciun ar fi fost împodobit în anul 1510, în Lituania, la Riga. Din Germania vine tradiţia de a aduce bradul în casă şi de a-i împodobi ramuriile cu lumânări. Tot din Germania vine şi tradiţia târgurilor de Crăciun, apărute pe la mijlocul secolului al XVI, unde se vindeau figurine coapte din aluat  şi ghirlande de hârtie colorată pentru a fi  agăţate în brad ca obiecte decorative.

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE

Publicat in categoriile: Social
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: