Borisov a transformat Bulgaria în reduta balcanică antimigraţie

Borisov a transformat Bulgaria în reduta balcanică antimigraţie

În timp ce Spania, Italia şi Grecia se află sub asaltul zecilor de mii de migranţi veniţi din nordul Africii şi Orientul Mijlociu, Bulgaria a reuşit să se apere cu garduri ridicate la graniţă. Printr-o politică ce contravine liniilor trasate de la Berlin şi Bruxelles, Borisov şi-a transformat ţara într-o redută împotriva valului de migranţi ilegali.

Premierul bulgar, Boyko Borisov (foto), a reuşit să-şi atragă antipatia unor oficiali europeni şi de la Berlin, după ce a susţinut, în nenumărate rânduri, că UE ar putea să rezolve criza migraţiei ilegale, dacă ar accepta să consolideze graniţele externe şi să recurgă la deportarea celor care sunt prinşi că vor să pătrundă ilicit pe teritorul ţărilor membre. De altfel, Borisov este unul dintre liderii europeni extrem de vocali, atunci când vine vorba despre acceptarea migranţilor extracomunitari şi cotele obligatorii stabilitie, iniţial, la summit-ul de la Dublin.

De asemenea, premierul bulgar a ţinut să sublinieze şi faptul că aceşti migranţi ilegali nu ar fi invadat Europa, dacă, la început, Angela Merkel nu le-ar fi lansat invitaţia de a se „refugia” pe vechiul continent. Borisov a repetat frecvent că nu este normal ca, odată ajunşi în Germania, aceşti migranţi să fie relocaţi în ţările europene de graniţă, pe unde au intrat.

Ne puteți urmări și pe Google News

Deşi, asemenea României, nu face parte din Grupul Visegrad (Cehia, Polonia, Slovacia şi Ungaria), Bulgaria a adoptat, prin vocea oficialilor săi, un ton ferm în privinţa migranţilor ilegali extracomunitari. Mai mult decât atât, autorităţile de la Sofia au demarat programe eficiente de stopare a migranţilor proveniţi, în special, din Orientul Mijlociu. Graniţele sale cu Turcia şi Grecia, principalele porţi sud-est europene pentru migraţie, au pus statul bulgar într-o poziţie extrem de delicată. Dar, politicile guvernamentale s-au dovedit extrem de eficiente.

Garduri de sârmă ghimpată la frontierele sensibile

„Bulgaria şi-a asumat angajamentul de a proteja frontierele externe şi o face perfect”, a spus, în nenumărate rânduri, Borisov, referindu-se, în principal, la gardul de sârmă ghimpată ridicat de-a lungul celor 270 de kilometri ai frontierei terestre cu Turcia, unde, în plus, a fost consolidat dispozitivul uman de supraveghere a acestei graniţe externe a UE. Iar Bulgaria a demarat şi procesul de ridicare a unui un gard la granița cu Grecia pentru a nu permite intrarea imigranților, în contextul în care aceștia șiar putea schimba drumul după închiderea rutei Balcanilor de Vest. Bulgaria are în sud o graniță de aproximativ 500 de kilometri cu Grecia.

Presiunea migraţiei asupra frontierelor Bulgariei a scăzut cu peste 80%, în 2017, comparativ cu anul anterior, dar, în pofida acestei tendinţe, situaţia de la graniţele acestei ţări continuă să fie dinamică în termeni de migraţie ilegală ca urmare a instabilităţii politice şi a crizei umanitare din Orientul Mijlociu şi Africa, relevă raportul anual al Direcţiei poliţiei de frontieră a Ministerului de Interne bulgar, informează Agerpres, care citează BTA.

Documentul arată că anul trecut au avut loc 8.044 tentative de a intra în Bulgaria din partea unor cetăţeni din ţări terţe, faţă de 42.466 de astfel de încercări înregistrate în 2016. Ofiţerii poliţiei de frontieră bulgare au arestat anul trecut 743 de migranţi ilegali, în scădere cu 84% faţă de 2016.

Un număr de 242 de cetăţeni străini care încercau să intre în Bulgaria ilegal au fost arestaţi anul trecut la punctele de control frontalier ale acestei ţări. Majoritatea migranţilor ilegali au provenit din Siria, Irak, Afganistan, Turcia şi Pakistan. Tot în 2017, poliţia bulgară de frontieră a arestat 2.413 de cetăţeni străini pentru tentativă de a părăsi Bulgaria ilegal, în scădere cu 83% faţă de anul 2016.

Gard, la graniţa cu România

Bulgarii au construit la graniţa cu România un gard de sârmă, de 133 de kilometri. De data aceasta, este vorba despre apărarea în faţa mistreţilor, care ar putea răspândi pesta porcină. Gardul are cinci rânduri de sârmă ghimpată, suspendată pe pari de lemn. De asemenea, diferenţa între un gard obişnuit şi acesta este faptul că există sârmă ghimpată şi la bază. Gardul bulgăresc se întinde de-a lungul frontierei de uscat, între Silistra şi Vama Veche