Extrădarea lui Nicolae Popa din Indonezia pare să aibă elementele unei „răpiri” aranjate între două state, în care cele trei instituții române au acționat la limita legii și prerogativelor ce le revin.
Sebastian Ghiță a depus, în 3 decembrie, un denunț la Parchetul General împotriva fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi, în care o acuză că i-a cerut o sumă de bani pentru a-l aduce în țară pe fostul director FNI, Nicolae Popa. Potrivit declarațiilor date de Sebastian Ghiță în cadrul emisiunii „Sinteza zilei”, Kovesi i-ar fi spus că operațiunea îi va garanta funcția de procuror șef al DNA. Mai mult, Kovesi i-ar fi promis că, în schimbul sumei de 268.689 de lei, bani plătiți către Țiriac Air în vederea extrădării lui Nicolae Popa din Indonezia, va interveni pe lângă procurorii care instrumentau dosarele sale. Sebastian Ghiță a susținut că Laura Codruța Kovesi a ales un avion privat din două motive: a vrut să evite verificarea documentelor de extrădare și să nu-i acorde posibilitatea lui Nicolae Popa de a simula o problemă de sănătate, așa încât să obțină fie o escală, fie întoarcerea în Indonezia.
Conform afirmațiilor lui Ghiță, această strategie, de a pune mâna pe Nicolae Popa, trebuia să o ajute pe Kovesi să obțină o imagine mai bună în ochii opiniei publice și ai președintelui Traian Băsescu, care să o propulseze la șefia DNA. Traian Băsescu avea nevoie să-l aducă pe Popa din Indonezia pentru a puncta în lupta cu Mircea Geoană, contracandidatul său la prezidențiale.
În schimbul banilor plătiți pentru avionul privat, Kovesi i-ar fi promis ajutorul în dosarul Tracia-Asesoft. Urmele acestor manevre ar fi fost șterse cu ajutorul renumiților procurori DNA Ploiești, Lucian Onea și Mircea Negulescu-Portocală, ultimul fiind acuzat, printre altele, și de fabricarea dosarului deputatului PSD, Vlad Cosma. Denunțul lui Sebastian Ghiță a fost înregistrat de șefa Secției pentru investigarea infracțiunilor din Justiție, procuroarea Adina Florea, propusă de ministrul Justiției, Tudorel Toader, la șefia DNA și respinsă de președintele Iohannis. Laura Codruța Kovesi a refuzat ieri să comenteze acuzațiile pe care i le aduce Sebastian Ghiță.
Dovada a venit via ANAF
Noutatea adusă de Ghiță este o factură, descoperită de ANAF, pe care o firmă a sa din Ploiești a achitat-o pentru transportul aerian care l-a repatriat pe Nicolae Popa. Sebastian Ghiță nu avea această dovadă fiindcă, potrivit declarațiilor sale, procurorul Portocală a confiscat toate documentele de la firma respectivă pentru a nu se desoperi factura.
„Kovesi a cerut suma personal, a avut discuția personal cu mine, și viza interesul ei personal. Kovesi are un stil de-a face lucrurile, așa, nazist, extrem de agresiv și dur”, a spus Sebastian Ghiță la Antena 3.„Statul român are niște mecanisme, acum le și cunosc. Doamna Kovesi nu avea ce să caute în această poveste și tocmai de aceea a făcut lucrurile pe ascuns și a apelat la mine”, a mai punctat fostul deputatul prin telefon de la Belgrad.
„Săptămâna trecută am aflat faptul că există un raport al Antifraudei de care n-am știut. La momentul acela nu am avut factura, ci doar am menționat-o. Acea firmă a fost obligată să scoată acea factură de la cheltuieli și acel control de la Antifraudă a făcut un raport în care a rămas menționat numărul facturii, data, suma și beneficiarul. Și atunci dintr-o dată am avut dovada”. Sebastian Ghiță a povestit că procurorul Negulescu, alias Portocală, la momentul percheziției la firmă, a sustras acest document, fiind singurul pe care l-a luat: „E ciudat gestul lui Negulescu. Nu avea de unde să știe de factură decât de la Kovesi”.
Popa: Factura MAI e din septembrie, iar eu am fost extrădat în aprilie
„Eu am fost extrădat din Indonezia. E adevărat că procesul de extrădare a început după vizita doamnei Kovesi din martie 2011. Eu până atunci, din data de 1 decembrie 2009 până după 18 martie 2011, am stat în arest, fără să fiu judecat sau propus pentru judecare. Mi se reînoia mandatul de arestare din 30 în 30 de zile, fără să pot să fac apel la el, fără să văd vreun judecător”, a afirmat Nicolae Popa la Antena 3, după denunțul lui Sebastian Ghiță.
„În momentul în care completul de judecători s-a retras pentru a delibera, am avut timp să trag trei fumuri dintr-o țigară și a revenit cu o decizie de extrădare, care cred că avea 40-50 de pagini, cel puțin. Era deja redactată, deja semnată. Ulterior, a doua sau a treia zi, președintele Indoneziei a semnat și ordinul de extrădare, iar eu am fost extrădat pe 21 aprilie 2011 cu avionul particular de la compania domnului Țiriac. Am făcut escală în India și în Doha. Ministerul de Interne spune că a plătit această deplasare. O să remarcați că factura emisă de MAI era în septembrie 2011, iar eu am fost extrădat în aprilie 2011”, a adăugat Nicolae Popa.
Parchetul a clasat cazul anul trecut
După ce Sebastian Ghiță a fugit din România și a început seria dezvăluirilor, Parchetul General a deschis un dosar în care s-au facut investigații privind toate afirmațiile lui Sebastian Ghiță, inclusiv despre extrădarea lui Nicolae Popa. În ianuarie 2017, în cadrul unei înregistrări, fostul deputat susținea că i s-au cerut bani pentru aducerea în țară a lui Popa. Cauza a fost clasată la finalul anului trecut. „Precizăm că, în urma verificărilor efectuate, a rezultat că aducerea în țară a inculpatului Nicolae Popa a fost efectuată de către Poliția Română, iar costurile aferente transportului au fost achitate integral de către această instituție”, transmitea Parchetul General printrun comunicat de presă.
Întrucât era vorba despre bani publici, jurnaliștii EVZ au solicitat instiuțiilor statului dovada achitării biletelor pentru avionul de linie, dar și factura cu care s-a plătiti avionul special cu care a fost adus Popa în România. Însă, polițiștii au susținut că facturile biletelor sunt la Parchetul General, ca probe la dosarul procurorilor care făceau cercetări în urma dezvăluirilor lui Ghiță.
Autoritățile au dat în bâlbâială
Elementul comun între declarațiile lui Sebastian Ghiță și cele prezentate, oficial, de Parchetul General și de Poliția Română este că Nicolae Popa a fost adus în țară cu un avion al unei firme private, pe 21 aprilie 2011. Însă, imediat după dezvăluirile făcute de omul de afaceri din Ploiești, autoritățile s-au cam bâlbâit în a preciza, clar, dacă Ghiță are sau nu dreptate și ce instituție a Statului Român s-a ocupat de extrădarea fostului director al FNI: Poliția Română sau Ministerul Justiției?.
În cele din urmă, Parchetul General a comunicat că Poliția Română a achitat contravaloarea transportului, fapt întărit și de un comunicat remis de IGPR.
Oficiali din Poliția Română au precizat, apoi, pentru „Evenimentul zilei”, că suma vehiculată de Sebastian Ghiță – 200.000 de euro, nu este cea reală. Polițiștii susțineau că prețul avionului privat și al biletelor pentru deplasarea ofițerilor în Jakarta ar fi costat în jur de 230.000 de lei, adică, aproximativ 51.000 de euro.
Însă, un calcul simplu, arată că poliția a cam scrântit-o. Un zbor București-Jakarta și retur durează pe puțin 34 de ore. Dacă socotim la prețul minim, 4000 de euro ora de zbor, ne dă 136.000 de euro. Este posibil ca la această sumă să fie adăugate, după caz, costuri cu taxele de survol, de aeroport și de mentenanță.
Prietenia româno-indoneziană, la nivel de procurori
Fostul procuror Angela Nicolae, care a condus Direcția de Relații Externe din Parchetul General și care a trebuit să se ocupe de extrădarea lui Nicolae Popa din Indonezia, dezvăluia, în 2014, că Laura Codruța Kovesi, în calitate de Procuror General al Romaniei, a rezolvat unele chestiuni juridice care îl interesau pe fostul președinte, Traian Băsescu. Printre acestea era menționată și extrădarea lui Nicoale Popa, la care Codruța Kovesi ar fi încălcat procedurile acestui act juridic.
„Eu îi cunoșteam pe colegii magistrați din Indonezia, pe omologul meu, care era o femeie, toți oameni de foarte bună credință și de calitate profesională, care nu ar fi făcut niciodată anumite jocuri politice. Prin intermediul lui Marius Iacob, procuror șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din Parchetul General, a organizat în România o vizită a delegației de procurori indonezieni, care nu era o vizită de lucru, și pentru Kovesi era o punte de legătură cu președintele indonezian pentru a-i cere acestuia extrădarea rapidă a lui Popa Nicoale așa cum îi ordonase Traian Băsescu. Deși procurorii indonezieni mă întrebau tot timpul la sosirea în România ce parchete vor vizita, în afară de întâlnirea oficială cu Kovesi, care nu a uitat să le spună de cazul Popa Nicolae – fiind de față și omologul meu de la Departamentul de relații internaționale de la Procuratura Generală a Republicii Indonezia, în rest oaspeților, în mod premediat, voit, li s-a rezervat o vizită turistică în România, pe la Sinaia, la Castelul Bran, pe la Poiana Brașov, într-o acțiune de mare anvergură coordonată de remarcabilul profesionist Marius Iacob (…) Colegii indonezieni întrebau cu disperare „ce parchete vom vizita?” răspunzându-li-se, surâzător, că vom vizita castele, nu parchete, și că România este o țară frumoasă și primitoare”. A povestit fosta magistrată într-o scrisoare adresată presei.
Marea lovitură
„După această vizită a delegației indoneziene în România, Kovesi a dat marea lovitură prin participarea la cea a VII-a Conferință regională a Asociației Internațională a Procurorilor din zona Asia-Pacific, organizată la Jakarta, în perioada 16-19 martie 2011, (Asociație cu care eu eram persoană de contact) (...) Delegația română care s-a deplasat la Jakarta în perioada sus menționată era alcătuită din Kovesi, Marius Iacob, reprezentantul SRI, reprezentant al Poliției Române, un SPP-ist, subsemnata și bineînțeles că de la distanță ne priveau cu mult interes și ne monitorizau că de obicei binefăcătoarele servicii secrete care își făceau datoria (...) Mai vreau să subliniez că, potrivit Legii 302/2004 cu modificările ulterioare privind cooperarea judiciară internațională, structura centrală competentă în materia extrădării este Ministerul Justiției român și nu Ministerul Public român (adică parchete). De aceea am arătat că Predoiu, ministru de Justiție la acea dată, a fost nevoit să facă o nouă cerere de extrădare, deoarece în acest domeniu avea competență el și nu Procurorul General.
Și atunci va veți pune întrebarea ce caută Kovesi în Indonezia? De ce nu a plecat ministrul Justiției în Indonezia, pentru că era atribuția lui (sau a directorilor din Ministerul Justiției care se ocupau de materia extrădării)?”, se întreba Nicolae în scrisoarea din 2014.
„O extrădare atipică”
După ce fostul deputat Ghiță a declarat, în ianuarie 2017, într-o înregistrare difuzată de România TV, că a plătit, la cererea lui Kovesi, 200.000 de euro pentru ca Popa să fie adus în România, ultimul a făcut mai multe dezvăluiri uluitoare. El a susținut că, în mod ciudat, aeronava care a zburat, în 2011, la Jakarta să îl aducă în țară era privată și a ajuns goală, iar polițiștii care l-au însoțit, în drumul spre România, au venit cu o cursă de linie. Popa a adăugat că, timp de nouă ani, a stat legal în Indonezia având pașaport prelungit de Consulatul României, deși, în țară, ziarele titrau pe prima pagină că este dat în urmărire internațională și că este căutat prin Interpol, în toată lumea. El a mai precizat că, în drumul spre țară, aeronava care s-a deplasat pentru el în Indonezia a făcut escale în India și în Dubai și că nu a coborât din avion până în țară, „când un ofițer mi-a spus că trebuie să-mi pună brățări”.
„Era un avion privat. Chiar și pentru ofițerii de escortă a fost o extrădare atipică, pentru că ei sosiseră cu avion de linie cu o zi înainte. Din delegație făceau parte un medic și un traducător. Nu a fost niciun procuror. Zborul până la București a durat 17 ore. Avionul a fost tras într-un hangar, am urcat în microbuzul jandarmeriei, apoi mi s-au pus cătușe pentru prima dată”, a declarat Nicolae Popa.
Plecat în concediu
Acesta a adăugat că a plecat pe 7 iunie 2000 din România. „Îmi luasem un bilet de concediu pentru Bali, din decembrie 1999. În 2005 (la trei ani după ce a fost dat în urmărire internațională n.r.) am devenit jucător profesionist de bowling. Eu am plecat legal din România. Am avut viză turistică, apoi viză de afaceri. Ambasada României la Jakarta mi-a prelungit pașaportul în 2001. Eu nu am fost fugar. Am locuit legal în Indonezia, fără să mă ascund. Eu nu am fost căutat sau nu a existat interes. Jurj Remus e procurorul care a semnat urmărirea penală a mea”, a mai spus Popa într-un interviu difuzat de Antena 3.
„Mă sună și președintele României, a trimis și procurorul general”
În interviu a mai dezvăluit: „Extrădarea mea a vut loc pe 21 aprilie 2011. Anterior extrădării, între 11 și 18 marte 2011, doamna Laura Coduța Kovesi, în calitate de procuror general al României, împreună cu adjuncta ei, Angela Nicolae, s-au deplasat în Bali, la o reuniune pe tema combaterii criminalității internaționale. De altfel, despre această deplasare, doamna Angela Nicolae a și făcut vorbire acum 2-3 ani. Și am făcut, atunci, niște legături: de ce pe data de 22 martie președintele Indoneziei a semnat decizia numărul 8 - ordinul de extrădare a mea. Ulterior, din diverse surse, am aflat că președintele Indoneziei a fost foarte surprins. Că o persoană, numită Popa Nicolae, este arestat în Indonezia. Chiar s-a exprimat textual: „Da cine este Popa ăsta de mă sună și președintele României, a trimis și procurorul general. Ce se întâmplă?”
Andreea Cosma a depus la Parchetul General documente în sprijinul lui Ghiță
Deputatul PSD de Prahova, Andreea Cosma, s-a prezentat ieri la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, unde a depus documente care ar susține denunțul formulat de Sebastian Ghiță împotriva fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi. „Am venit să aduc documente vizavi de subiectul de aseară (denunțul lui Ghiță – n.red.) și de anchetele care sunt pe rol cu procurorii de la Ploiești. Acum se descoperă corupții din DNA. Documentele o vizează pe Laura Codruța Kovesi, în continuare pe Onea Lucian și Mircea Negulescu, cazuri de corupție. În urma cercetării penale și a dovezilor pe care le-am adus eu și fratele meu, unii au rămas fără profesie”, a declarat Andreea Cosma, în fața Parchetului.