Laura Codruța Kovesi primește o mână de ajutor de la Secția de Contencios Administrativ de la Înalta Curte de Casație și Justiție, care a decis să amâne peste 2 ani, primul termen al recursului Consilului Superior al Magistraturii, care a atacat decizia Curții de Apel București care a decis recunoașterea gradului de procuror de Parchet pe lângă Înalta Curte fostei șefe a DNA , anunță jurnalul.antena3.ro. Magistrații Curții de Apel București au decis că Laura Codruța Kovesi poate fi procuror la Parchetul Instanței Supreme, fără să susțină un concurs național, acest lucru fiind atacat cu recurs de către Consiliul Superior al Magistraturii.

Deși Kovesi nu deține gradul profesional cel mai înalt la nivelul Parchetelor dIn România, amânarea recursului pentru dată de 11 noiembrie 2021 reprezintă o gură de oxigen pentru ea, fosta șefa a DNA  putând să ocolească legea și să ocupe șefia Parchetului European, chiar dacă nu deține calificarea prevăzută de Regulamentul Consiliului UE.

Lupte de durată în instanță

Odată cu decizia de a se înscrie în lupta pentru șefia Parchetului European,Laura Codruța Kovesi a vrut să obțină gradul profesional de procuror de Parchet  de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fără să susțină concurs național , așa cum spune legea.Fosta șefă a DNA a făcut o cerere, în acest sens, către Secția de Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. CSM a decis că este inadmisibilă această solicitare și a respins pretențiile, printr-o hotărâre. Kovesi a atacat hotărârea CSM la Curtea de Apel București, care , în primăvara acestui an,i-a dat câștig de cauză, CSM fiind obligat să-i acorde calificarea cerută, fără niciun concurs. Deoarece decizia Curții de Apel București nu era definitivă, CSM a declarat recurs împotriva ei, calea de atac fiind transmisă instanței superioare competențe să o soluționeze, la data de 11 iulie 2019. .

La sfârșitul săptămânii trecute, completul Înaltei Curți de Casație și Justiție  a stabilit data la care să înceapă judecarea recursului Consiliului Superior al Magistraturii în litigiul cu Laura Codruța Kovesi, împotriva unei hotărâri a Curții de Apel București, și anume data de  11 noiembrie 2021, la ora 9.00 dimineața.

Ce a declarat Kovesi 

Termenul la care se va judeca recursul depășește, cu doi ani, data la care Laura Codruța Kovesi va fi, probabil, investită de Parlamentul European în funcția politică de procuror general al Parchetului European EPPO. Decizia de amânare cu doi ani a procesului lasă în ambiguitate respectarea  unui criteriu obligatoriu de către Kovesi pentru a putea fi numită procuror general european. În Regulamentul Consiliului UE, prin care s-a luat decizia înființării și funcționării EPPO, se precizează clar condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un magistrat pentru a ocupă funcția de procuror general al Parchetului European,  și anume că “trebuie să dețină calificativele necesare pentru numirea în cele mai înalte funcțîi la nivelul Parchetelor și al magistraturii din statele membre de unde provin”. În România, acest calificativ poartă numele de grad profesional de procuror de Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, adică subiectul litigiului dintre Laura Codruța Kovesi și  Consiliul Superior al Magistraturii.

Fosta șefă a DNA a solicitat, la sfârșitul anului trecut, atribuirea gradului profesioal de procuror de Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fără examen, cerere respinsă, în 6 noiembrie 2018, de Secția pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. Laura Kovesi a atacat în instanță acest verdict, și a depus, în luna martie, și o plângere prealabilă, tot la CSM, împotriva Hotărârii Secției de Procurori, care a fost  respinsă chiar în ziua în care ea era audiată în plenurile reunite ale comisiilor de la Parlamentul European. Kovesi a afirmat atunci  că îndeplinește această condiție minimală, invocând faptul  că, pentru numirea să politică, la propunerea ministrului justiței, cu avizul consultativ al CSM, și prin decret al președintelui României, pentru funcția de procuror general sau de procuror șef al CSM, nu se face trimitere  la gradul profesional.

 

CSM i-a atras atenția lui Kovesi că face confuzii

Prin Hotărârea CSM nr, 673, din noiembrie 2018, prin care Secția de Procurori a respins cererea Laurei Codruța Kovesi, se arată că „numirea procurorilor în funcţii de conducere în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau al Direcţiei Naţionale Anticorupţie nu trebuie confundată cu promovarea acestor procurori la unităţile de Parchet respective, întrucât legea face distincţie între noţiunile de promovare şi numire, pentru fiecare în parte fiind prevăzute proceduri distincte. În document se mai arată  precizează că „nu există nicio dispoziţie legală expresă derogatorie de la procedura de promovare în funcţîi de execuţie pentru cei care au funcţîi de conducere în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.

 

Doi ani de mandat sub semnul incertitudinilor

Kovesi va ocupa, cel puțin doi ani, șefia Parchetului European, iar o admitere a recursului CSM în privința gradului ei profesional nu va mai putea schimba cu nimic faptul că, în 2019, Kovesi a fost “unsă” la conducerea Parchetului European. Acest lucru ar putea afecta cariera ei de după sfârșitul anului 2021, dacă condițiile prevăzute în Regulament nu vor fi modificate.Succesiunea de evenimente, și anume modul în care Curtea de Apel Bucureșt i-a admis acțiunea, negocierile politice agresive din Parlamentul European și scoaterea contracandidatului francez Jean Francois Bohnert din cursă, prin preluarea unei alte funcții în procuratura de la Paris, culminând cu  stabilirea termenului recursului pentru sfârșitul anului 2021  descriu un plan minuțios pus la punct pentru reciclarea Laura Codruța Kovesi. Aceasta mai este și inculpat în două dosare instrumentate de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, fiind acuzată de infracțiuni grave de corupție.

 

Lazăr, protector al lui Kovesi, preluat de Chișinău

Și protectorul fostei șefe a DNA, fostul procuror general al României, Augustin Lazăr, acuzat că a încălcat grav Constituția și pentru care fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a început la sfârșitul anului trecut, procedura de revocare din funcție, este preluat de către Guvernul Republicii Moldova. Acest lucru s-a întâmplat chiar dacă există probe că Augustin Lazăr a făcut parte din comisia de liberări condiționate de la Penitenciarul Aiud, înainte de 1989, fiind cel care s-a opuse liberării înainte de termen a mai multor disidenți politici anticomuniști. Premierul de la Chișinău, Maia Sandu, a postat pe contul ei de socializare o fotografie în care apare alături de Augustin Lazăr, la care a atașat un comentariu din care reiese că Lazăr este unul dintre sfătuitorii ei în privința  reformei procuraturii de peste Prut. “Am avut deosebită onoare să am o întrevedere cu domnul Augustin Lazăr, fost procuror general al României, un mare promotor al independenței sistemului judiciar și al consolidării statului de drept din România. Am discutat despre planurile noastre privind reformarea justiției și lupta împotriva corupției. Domnia să a împărtășit mai multe aspecte din propria experiență în calitate de șef al Ministerului Public, dar și a apreciat pozitiv inițiativele noastre de reformare a organelor procuraturii. Însă m-a bucurat și mai mult faptul că domnia să și-a exprimat de principiu disponibilitatea de a se implică în echipa de consiliere pentru promovarea reformei justiției din țara noastră. Schimbările reale pot fi posibile doar cu sprijinul unor oameni integri, care dau dovadă de fermitate și curaj în lupta cu spălarea banilor și corupția mare. De un astfel de procuror avem nevoie în Republica Moldova și sperăm să ne putem baza și pe experiența și profesionalismul unor oameni că Augustin Lazăr”, scria Maia Sandu.

După anunțul premierului moldovean, guvernul de la Chișinău a votat, pe 13 septembrie, un proiect de lege referitor la Reforma Procuraturii. Maia Sandu este unul din șefii de guverne care au apreciat votul din COREPER acordat Laurei Codruța Kovesi, protejata lui Augustin Lazăr, printr-un mesaj postat, tot pe Facebook, pe 19 septembrie, pe care l-a catalogat drept “un exemplu clar că Europa de Est poate livra justițiari anticorupție puternici, care aduc valoare pentru întregul continent”.

Te-ar putea interesa și: