Grupul de inițiativă al avocaților din Baroul București a cerut Congresului avocaților, care se desfășoară vineri, să adopte o rezoluție care, printre altele, conține publicarea protocoalelor de colaborare încheiate între autoritățile statului în domeniul justiției.
Redăm integral Rezoluția propusă Congresului avocaților, care se desfășoară sub deviza „Profesia de avocat din România la 100 de ani de la Marea Unire”:
REZOLUTIA GRUPULUI DE INITIATIVA AL AVOCATILOR
DIN BAROUL BUCURESTI
ADOPTATA LA 11 APRILIE 2018
IN SALA PASILOR PIERDUTI DIN INCINTA PALATULUI DE JUSTITIE
În mod natural, rolul avocatului în societate este primordial, el apărând drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, servind intereselor justiției independente și imparțiale, fiind păstrătorul secretului profesional.
În vederea garantării rolului avocatului în orice societate democratică, a reputației sale profesionale și în interesul înfăptuirii actului de justiție, apreciem necesare:
1. Recunoașterea de către toate autoritățile statului a avocatului ca partener indispensabil al actului de justiție și al puterii de stat
Chiar dacă avocatura reprezintă o profesie liberală, prin principiile după care se ghidează aceasta, drepturile și obligațiile care îi incumbă avocatului și verificarea reputației profesionale acestuia, se întărește caracterul de partener indispensabil al actului de justiție și al puterii de stat.
2. Respectarea secretului profesional
– prin prevederi exprese inserate în cadrul Proiectului de lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului care transpune Directiva (UE) 2015/879, în sensul ca sesizarea Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor să se facă prin intermediul organismelor profesionale, iar nu direct de către avocat;
3. Promovarea actului de justiție în secolul XXI:
– prin introducerea la nivelul tuturor Curților de Apel a sistemului informatic care permite accesul avocaților și justițiabililor la dosarul electronic. Totodată, în aceleași condiții tehnice, să fie permisă accesarea înregistrării de ședință, prin raportare la caracterul public al acesteia;
– prin modificarea legislației naționale în sensul că o comunicare a unui act de procedură prin e-mail sau fax să fie considerată făcută în termen atunci când aceasta este realizată în ultima zi de depunere până la ora 24;
– punerea la dispoziția organelor de urmărire penală a mijloacelor tehnice audio-video în vederea înregistrării declarațiilor date cu ocazia audierilor și utilizarea efectivă a acestora
4. Publicarea protocoalelor de colaborare încheiate între autoritățile statului în domeniul justiției
În contextul declasificării Protocolului de colaborare SRI-PÎCCJ, recunoaștem necesitatea colaborării între autoritățile statului în domeniul justiției, dar numai în condițiile prevăzute de Constituția României, actele normative inferioare și convențiile internaționale la care România este parte. Dacă mai există în prezent sau vor fi adoptate în viitor astfel de Protocoale, apreciem necesară publicarea lor în vederea efectuării controlului de legalitate, această posibilitate fiind eliminată în cazul în care nu se cunoaște existența sau conținutul lor.
5. Respectarea statutului avocatului de către instanțele de judecată
– citarea părților în fața instanțelor de judecată să fie realizată pe intervale orare sau
– la solicitarea avocaților, apelarea cauzelor în care părțile sunt asistate sau reprezentate de aceștia, să se realizeze cu prioritate;
– respectarea dispozițiilor instanțelor de judecată de către compartimentele auxiliare în vederea asigurării priorității avocaților la depunerea de cereri sau la studiul dosarelor aflate pe rolul instanțelor;
– la înaintarea unei dovezi de imposibilitate de prezentare a avocatului pentru asistență sau reprezentare juridică și, în măsura în care clientul nu își dă acordul pentru asigurarea substituirii, instanțele judecătorești să manifeste o disponibilitate colegială pentru amânarea cauzei pentru acest motiv;
6. Respectarea statutului avocatului de către organele de urmărire penală
– prin eliminarea dispozițiilor legale sau a cutumelor de la nivelul organelor de urmărire penală care impun în acest moment ca avocatul să își lase dispozitivele electronice (telefoane, tablete, laptop-uri, memory stick-uri etc.) în custodie la intrarea în instituție. În prezent există această practică neunitară pe care o catalogăm ca aducând atingere prestigiului profesiei de avocat, neexistând nicio rațiune pentru care să fie adoptată o astfel de măsură.
– recunoașterea dreptului avocatului de a asista martorii audiați în fața organelor de urmărire penală, inclusiv de a formula întrebări și obiecțiuni. De asemenea, este imperios necesară promovarea dreptului persoanei acuzate de a nu se autoincrimina prin promovarea unui proiect legislativ de modificare a dispozițiilor procesual penale în sensul de a nu mai fi audiate ca martori persoanele față de care s-au formulat sesizări la organele de urmărire penală sau față de care, pe baza probelor administrate până la momentul audierii, există posibilitatea concretă de a fi audiate în calitate de suspect/inculpat
7. Respectarea dreptului la odihnă al avocatului
– eliminarea practicii aplicării amenzilor judiciare în cazul în care avocatul încunoștiințează Baroul din care face parte și instanța de judecată cu privire la efectuarea concediului de odihnă fără a-și asigura substituirea;
– eliminarea practicii comunicării actelor de procedură sau hotărârilor judecătorești în perioada sărbătorilor legale, inclusiv în intervalul 20 decembrie – 5 ianuarie, sau a vacanței judecătorești (perioada 1 iulie – 31 august), cu excepția cauzelor calificate de către legislația națională ca fiind urgente.”