O decizie luată de Curtea Constituțională a României aruncă în aer tot sistemul juridic mioritic și multe din deciziile controversate ale Înaltei Curți de Casație și Justiție. Conform CCR, condamnarea liderului PSD, Liviu Dragnea, din dosarul Referendumul este nulă!
Motivarea principală a deciziei ține de faptul că judecătorii care au dispus pedeapsa pentru liderul PSD nu au fost cei care au semnat și motivat hotărârea judecătorească, informează luju.ro.
CCR a făcut publică Decizia nr. 33 din 23 ianuarie 2018 privind obiecțiile de neconstituționalitate ridicate în legătura cu modificările aduse Legii 304/2004 privind organizarea judiciară. Una dintre criticile semnalate de cei care au contestat modificarile la CCR privea posibilitatea ca foști judecători, care și-au încetat activitatea din motive imputabile, să fie încadrați pentru redactarea proiectelor de hotărâri judecătorești. Prevederea introdusă în Legea 304/2004 a fost declarată neconstituțională, însă argumentele prezentate de judecătorii CCR sunt explozive. Iar asta întrucat ele aruncă în aer condamnarea lui Liviu Dragnea in dosarul “Referendumului”.
“In situatia in care nu judecatorul care a participat la dezbateri si la deliberari este acela care redacteaza/motiveaza hotararea judecatoreasca, garantiile pe care Constitutia si legea le consacra pentru protejarea dreptului la un proces echitabil, pentru asigurarea unei justitii impartiale, infaptuite in numele legii, raman instrumente declarative, lipsite de efectivitate, inutile”. De asemenea, CCR arată că “intreaga reglementare referitoare la independenta justitiei, la regulile de procedura penala sau civila referitoare la solutionarea cauzelor, la necesitatea savarsirii unui act de justitie motivat, este lipsita de efecte juridice daca hotararea judecatoreasca prin care 'se spune dreptul' este intocmita de o persoana care nu indeplineste calitatea de judecator al cauzei, deci care este straina procedurii jurisdictionale, actului deliberativ care a condus la solutia adoptata si, implicit, actului de justitie in sine”. Nu în ultimul rând, CCR a statuat că “motivarea hotararii judecatoresti este un act inerent functiei judecatorului cauzei, constituie expresia independentei sale si nu poate fi transferata catre o terta persoana”, ca “motivarea nu constituie doar premisa unei bune intelegeri a hotararii, dar si garantia acceptarii sale de catre justitiabil, care se va supune actului de justitie avand increderea ca nu este un act arbitrar” si că motivarea hotărârii judecătorești “reprezinta un element esential al hotararii judecatoresti, o puternica garantie a impartialitatii judecatorului si a calitatii actului de justitie, precum si o premisa a exercitarii corespunzatoare de catre instanta superioara a atributiilor de control judiciar de legalitate si temeinicie”.
Decizia CCR se răsfrînge direct asupra procesului în care Liviu Dragnea a fost condamnat, iar hotărîrea de condamnare este lună pentru că dosarul se încadrează într-una din situațiile mai sus prezentate.
Cazul “Cerovsek si Bozicnik contra Sloveniei”, pe care își întemeiază CCR motivarea, este identic cu cel al condamnării definitive a președintelui PSD Liviu Dragnea în “Dosarul Referendumului”.
Condamnarea a fost dispusă de Completul de 5 al ÎCCJ format din judecătorii Livia Doina Stanciu – președinte, Angela Dragne, Luciana Mera, Livia Luminița Zglimbea și Ioana Bogdan. Acestea au pronunțat decizia penală prin care au respins apelul lui Dragnea, la 22 aprilie 2016 (Dosar 2795/1/2015), dar hotărârea a fost motivată ilegal, 10 luni mai târziu (in februarie 2017), deși legea prevede obligația ca judecătorii să-și motiveze hotărârile în termen de 30 zile.
Conform luju.ro, cel mai grav este că hotărârea de condamnare în forma ei motivată nu a mai fost semnată de judecătorii care au pronunțat respectiva hotărâre de condamnare. Asta întrucât în intervalul celor 10 luni de la pronunțare, la redactare, judecătoarele Livia Stanciu și Luminița Livia Zglimbea s-au pensionat fără să mai motiveze, iar hotărârea în forma motivată – cea care se pune în aplicare/executare – a fost semnată în locul celor două de actuala președintă a ÎCCJ Cristina Tarcea, care este judecător de civil și nu de penal, dar nici nu a participat la judecată (vezi facsimil).
Citește materialul integral pe luju.ro.