Sistemul sanitar românesc, la capitolul asistență medicală primară, are trei puncte nevralgice”, își începe expunerea dr Valeria Herdea, expunere care, după cum vom afla în continuare, a fost structurată ireproșabil: resursa umană – în scădere numerică, suprasolicitată, blazată de birocrație; resursa materială – este vorba de subfinanțarea întregii medicini și, în mod deosebit, a medicinei de familie și independența profesională a medicului de familie, practic strivită între nevoile pacientului de a nu mai fi plimbat de colo-colo în sistemul sanitar pentru a obține medicația de care are nevoie pentru a supra viețui și restricțiile impuse medicului de familie prin protocoale de prescriere a medicației pentru pacienții cronici, protocoale limitative, absurde.

Analiză, apoi schimbare radicală

Dr Valeria Herdea își potrivește vocea, în ton cu timpurile trăite: „Uitam cu toții un aspect dureros de real: pacientul este, până la urmă, cel care susține, prin contribuția sa, întreg sistemul național de sănătate! Vorbim, în fecare zi, despre calitate în domeniul serviciilor medicale. Dar calitate fără o analiză serioasă a situației și fără o schimbare nu vom avea decât în plan teoretic. Strict personal, consider esențiala intervenția țintită asupra a minimum zece puncte din sistemul sanitar actual. Asta dacă vrem să schimbăm cu adevărat ceva în viitorul apropiat”.

Care sunt cele zece puncte? Iată-le înșirate mai jos!

1. Fenomenul migrației personalului medical. Medicii și asistenții medicali au nevoie de respect social, valorizare, dezvoltare profesională și personală în propria lor țară pentru a fi motivați să rămână acasă;

2. Definirea corectă a structurii Piramidei în Sănătate. Aici, detaliat:

a. Baza, reprezentată de medicina de familie, rezolvă 70% din cazurile prezentate (medici, echipă asistenți medicali, dotare, valorizare corectă a serviciilor acordate populației);

b. Spitalul – rezolvă 15% din cazurile prezentate (este destinat cazurilor complicate, severe, urgențelor);

c. Sistemul de urgență – rezolvă 5% din cazurile totale;

d. Ambulatoriul de specialitate – rezolvă 5%;

e. Serviciile conexe (instituții de ocrotire copii și vârstnici, asistență medicală la domiciliu) – 5%;

3. Birocrația;

4. Suprareglementarea abuzivă – fără a ține seama de opiniile specialiștilor practicieni în domeniul respectiv;

5. Informatizarea greoaie care duce la lipsa comunicării eficiente între eșaloanele sistemului de sănătate: medic de familie-medic din spital- laboratoare;

6. Lipsa contractului asigurat – asigurator al fiecărei persoane adulte din Romania – astfel încât fiecare om să știe la ce are dreptul și la ce nu în sistemul de asigurări de sănătate;

7.Redefinirea sistemului de compensare a medicamentelor: a. Gratuit pentru copiii cu vârste între 0 și 18 ani, pentru gravide și pensionari, prin programe naționale de sănătate; b. Compensare unică 50% pentru salariați; c. Recuperarea fondurilor de la marii datornici;

8.Adaptarea sistemului de impozitare a veniturilor personalului medical, impozitele mai mici ar permite încadrarea de personal, dezvoltare, investiții;

9. Negocierea reală a contractelor Case de Asigurări de Sănătate – Furnizori servicii medicale prin Asociații profesionale;

10. Lipsa viziunii coerente in domeniul programelor de prevenție pe termen mediu și lung indiferent de culoarea politică aflată la conducere.

 

Ce înseamnă fenomenul de re-emergență?

Și pentru că la începutul acestei săptămâni a avut loc, la București, o dezbatere excepțională pe tema vaccinării în România și în lume, dezbatere condusă chiar de partenera noastră de dialog, i-am solicitat doamnei Valeria Herdea să ne explice ce înseamnă, concret, re-emergența bolilor infecțioase, dar și care sunt cauzele acestui fenomen periculos, pentru că scăderea acoperirii vaccinale sub limita de 95% (recomandată de OMS) are în spate mai mult decât refuzul voluntar al oamenilor de a-și vaccina copiii. E vorba, bineînțeles, (și) de flagelul sărăciei, de accesul greoi la serviciile medicale etc. „În ultimii două sute de ani, ca urmare a descoperirii vaccinurilor, a introducerii vaccinării pe scară largă, au fost eradicate (au dispărut) boli infecțioase care aveau potențial evolutiv sever, soldate, în timp, cu milioane de decese pe tot Globul. Variola a desfigurat și a ucis zeci de milioane de persoane, din care mai mult de 500.000 de oameni în secolul XX. Abia în 1977, OMS a reușit să elimine boala pe întreg mapamondul”, sună primele explicații ale dr. Valeria Herdea.

Trei țări în care poliomelita ucide

„În anul 1988, ca urmare a vaccinării, poliomielita s-a redus ca incidență cu 88%. Date preluate de la OMS arată o reducere impresionantă a numărului de îmbolnăviri ca urmare a vaccinării extinse: în anul 2017 s-au mai înregistrat doar 22 de cazuri. În acest moment mai există doar trei țări în care se înregistrează îmbolnăviri: Pakistan, Nigeria și Afganistan. Poliomielita nu se poate vindeca. Nu există tratament. Poate duce la invaliditate severă pe toată viața sau la deces. OMS consideră că poliomielita va putea fi eradicată de pe Glob până în anul 2020”, continuă pediatra Valeria Herdea. Imediat, și concluzia: „Oprirea vaccinării ar duce la re-emergență, la reapariția bolilor infecțioase cu risc vital. Înțelegerea acestor adevăruri dureroase ne poate ajuta ca părinți, medici sau decidenți să luăm decizii care salvează viața copiilor noștri”.

 

De ce sunt românii, spaniolii și italienii „bolnavii Europei”?

Italia, Spania și România sunt țările europene cu cele mai multe îmbolnăviri raportate. Are vreo legătură acest aspect cu migrația continuă a oamenilor, inclusiv cu cea a românilor, care reprezintă un segment important al forței de muncă din cele două peninsule? Dr Valeria Herdea a verticalizat rapid: „Situația populației transfrontaliere este una aparte: pleacă în alte țări pentru un loc de muncă, dar nu întodeauna cu forme legale. În această situație se află nu doar români plecați în căutarea unui loc de muncă, ci și oameni proveniți din oricare altă țară săracă sau în «curs de dezvoltare». Migranții nu se înscriu în sistemul de asigurări de sănătate al țării de adopție – pentru că acest lucru costă mult! – și nu ajung la vaccinare nici în țara de origine”.

 Copiii și prevenția, ce raritate!

„De multe ori – continuă dr. Valeria Herdea – copiii lăsați acasă rămân în grija unor rude mai mult sau mai puțin responsabile față de copilul aflat în grijă. Așa se întâmplă cu copiii pe care îi vedem aduși la cabinet doar când sunt foarte bolnavi. Extrem de rar reușim să-i vedem într-o stare de sănătate bună, astfel încât prevenția bolilor infecțioase, respectiv vaccinarea, să poată fi efectuată corect. Vaccinurile se administrează după anumite scheme prestabilite, au nevoie de anumite intervale între două doze, de rapeluri, adică de mai multe doze, astfel încât imunitatea organismului să atingă acele cote care permit protecția eficientă față de boală”.

 

Ne confruntăm cu boli ce-ar fi trebuit eliminate demult

Dincolo de cifrele, statisticile și rapoartele oficiale, niciodată nu sunt sau n-au fost declarate toate, dar absolut toate îmbolnăvirile dintr-un spațiu, fie el România sau altă țară. Cât de gravă este, în acest context, această revenire spectaculoasă a unor boli cândva „îmblânzite”? Dr Valeria Herdea e promptă: „În 2018, un bilanț al OMS, indica 80.000 de oameni afectați de rujeolă în 47 din cele 53 de state europene. Dacă privim strict «la noi în grădină», faptul că ne confruntăm acum, în 2019, cu boli care ar fi trebuit demult considerate eliminate, denotă o situație teribilă, pe care nu o dorim, nici ca persoane fizice și nici ca popor”.

Rujeola și indecizia noastră

În continuare: „Faptul că în perioada 2018-2019, România înregistrează 62 dintre cele 72 de decese din spațiul european cauzate de complicațiile severe ale rujeolei ar trebui să genereze reacții. Pe de o parte, reacții împotriva lipsei de decizie a aparținătorilor care refuză sau amână vaccinarea copiilor lor pe termen nelimitat, nerealizând ce rezultate va avea decizia lor pe termen lung. Pe de altă parte, reacții în ceea ce privește indecizia decidenților, care nu pot/nu doresc să își asume o lege a vaccinării coerentă și, mai ales, corectă”. Și un punct de vedere: „Nicio lege nu este perfectă, dar poate fi perfectibilă – opinează dr. Valeria Herdea. Avem nevoie de informare transparentă despre boală, de informații privind riscul nevaccinării, de dezbateri deschise, civilizate, de profesioniști în Sănătate, de părinți și de media implicate”.

Pura realitate: lădița cu vaccinuri și birocrația de coșmar

Există, la nivel național, o strategie de vaccinare. Cum (mai) functionează această strategie? Ce probleme întâmpină dr. Valeria Herdea în activitatea de zi cu zi? „Eu sunt practician de medicină de familie. Pot vorbi despre realitățile cu care ne confruntăm în practica noastră. Asta nu înseamnă că eu sau oricare alt coleg putem fi impasibili la ce se întamplă în sistemul sanitar, întâmplări care impactează munca fiecăruia sau afectează pacienții/familiile pe care îi/le îngrijim. La nivel național există o strategie de vaccinare… În ce privește breasla căreia îi aparțin, lucrurile nu s-au schimbat aproape deloc în ultimii 20 de ani. Toată lumea recunoaște că medicina de familie este baza sistemului sanitar, că 11 000 de medici îngrijesc, în prima linie, aproximativ 18.000.000 de români. Și aici se oprește recunoașterea rolului medicului de familie”.

Părinții cer garanții

Dr. Valeria Herdea e nemulțumită. Și are și motive: „Ne place sau nu să acceptăm, principalul vaccinator în România este medicul de familie. Dar medicul de familie nu este doar un simplu executant al unei proceduri medicale. El rămâne interfața cu pacientul, cu părinții, cu societatea civilă. Și tot medicul de familie va gestiona frământările părintelui, teama lui în fața informațiilor venite din varii surse nonconforme cu realitatea, la care, după cum bine se știe, există acces din belsug”. Mai departe: „Tot medicului de familie i se pune întrebarea: «Îmi garantați doamna dcotor că nu se va întampla nimic rău copilului meu daca îl vaccinez?». Sunt întrebări la care răspundem în fiecare zi, fiecare dintre noi, medicii de familie. Energia și timpul alocat, implicarea, asumarea zilnică, responsabilitatea care stă pe umerii medicilor de familie, toate acestea au nevoie de un suport fundamentat legal și o recunoaștere a valorii muncii pe care aceștia o fac”.

Implementarea soluțiilor, imposibilă!

Dar sunt recunoscute de sistem aceste eforturi colosale? Aiurea! „A trece prin ce trec lunar medicii de familie în procesul vaccinal reprezintă repere despre care doar medicii vaccinatori vă pot spune cât sunt de dificile. Cum decurge, în realitate, relația cu copilul, de câte ori este nevoie să consulți un copil pentru a-l putea vaccina în stare bună de sănătate, consilierea parentală în cazul unui părinte îngrijorat sau cu ce ne confruntăm când programăm pacienții dar nu avem vaccinuri în cabinet sau ce se întâmplă lunar la ridicarea vaccinurilor cu lădița frigorifică de la DSP… Cred că de aceste aspecte, cu tot respectul, s-a ținut foarte puțin cont în ultimii ani. Propuneri sunt multe. Soluții se pot găsi. Implementarea practică este însă foarte dificilă”.

A venit mașina, dar fără șofer!

 Cum așa? „Blocajul este produs de o birocrație de coșmar. Concret: la nivelul Bu cureștiului încă nu avem o mașină frigorifică funcțională pentru transportul vaccinurilor de la DSP (Direcția de Sănătate Publică) către medicii de familie. În 2018, la Manifestarea organizată de Asociația Română pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie (AREPMF) în parteneriat cu Primăria Capitalei, Administrația Serviciilor și Spitalelor (ASSMB) și Ministerul Sănătății (MS), ocazionată de Săptămâna Europeană a Vaccinării, am reușit să obținem aprobare pentru o astfel de mașină pentru cele peste 1.000 de cabinete de medicină de familie din București. Ce s-a întâmplat în 2019? Mergem tot cu lădița frigorifică la DSP! Mașina există, probabil, într-un garaj, pentru că nu are șofer! Nu există fond de salarii care să o pună în mișcare, nu știm exact ce s-a întâmplat cu această achiziție”. Aiuritor, nu? „Este nevoie de clarificarea fermă a acestor aspecte aparent minore, o clarificare legală, cu norme clare, astfel încât niciun medic de familie sau asistent medical să nu mai treacă prin situația umilitoare, lună de lună, de a alerga prin Bucuresti cu mașina personală sau cu transportul în comun, cu lădița frigorifică plină de vaccinuri în brațe. Vorbim despre produse biologice și de siguranța lor!”, a încheiat dr. Valeria Herdea.

 

De ce are nevoie un medic?

„Ca practician am nevoie să pot lucra în siguranță, am nevoie să știu că eforturile pe care le facem ca medici de familie pentru a consilia populația nu sunt în van. Am nevoie de flux continuu de aprovizionare vaccinală. Am nevoie de simplificarea procedurilor de raportare a vaccinării, de reducerea drastică a birocrației cu care ne confruntăm, de creșterea gradului de conștientizare în rândul părinților și al aparținătorilor privind implicarea activă a dânșilor în prezentarea la medic, în înțelegerea nevoii de prevenție a bolilor infecțioase. Am nevoie de o echipă reală medic de familie – familie, ca sa putem avea rezultate în protejarea copilului pe care ambele părți îl au în grijă” – a sintetizat Dr. Valeria Herdea. Și o concluzie: „Teoretic, avem o strategie. La punerea ei în practică avem însă dificultăți. La acest capitol avem mult de lucru, la toate nivelurile sistemului medical”.

 

America, atacată de rujeolă

În anul 2000, SUA anunța eliminarea infecției rujeoloase de pe teritoriul american, ca urmare a vaccinării extinse. Începutul anului 2019 aduce, însă, re-emergența infecției rujeoloase în SUA, cu un număr record de 465 de cazuri extinse în 19 state, în mai puțin de 3 luni! Specialiștii consideră actuala epidemie ca fiind a doua ca mărime și extindere, din momentul declarării eliminării bolii în SUA. În perioada 2016-2019, România declara la rândul ei peste 16.000 de cazuri și, din păcate, 62 de vieți omenești pierdute. Majoritatea deceselor au fost copii sub vârsta de 5 ani, fără antecedente vaccinale. Complicațiile gripei, în România, în sezonul 2017-2018, au dus la 129 decese, iar în sezonul 2018- 2019 la 186 decese. Decesele au survenit la persoane nevaccinate

 

Citește și: