Germania și Olanda nu par dispuse să cedeze: dacă vor bani ca să-și salveze economiile, țările din sudul UE ar trebui să apeleze la calea bătătorită a împrumuturilor. Ideea nu le convine, însă, nici italienilor și spaniolilor, nici francezilor care se tem de o nouă criză devastatoare a datoriilor publice. Jurnaliștii greci de la iefimirida.gr știu prea bine prin ce a trecut țara lor cu Troika (Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și Fondul Monetar Internațional) din cauza datoriilor, așa că au consultat experții să afle care sunt riscurile pentru Uniunea Europeană:
“Un pahar pe jumătate plin sau pe jumătate gol? Ce vede fiecare după ultima teleconferinţă a şefilor de stat europeni? Optimiştii insistă să vadă o convergenţă a unor puncte de vedere foarte divergente şi o întărire a Europei în faţa tsunami-ului recesiunii care va veni.
Cei "cu picioarele pe pământ" constată că Europa continuă să aibă reflexe foarte încete, chiar şi în faţa unor crize nemaiîntâlnite în istorie.
"Va fi nevoie de transferuri reale de venituri, nu doar de simpla oferire de împrumuturi, către regiuni şi sectoare ce au fost afectate mai mult" a declarat preşedintele Macron, exprimând în esenţă Sudul european în confruntarea cu Nordul care insistă să se meargă pe calea bătătorită a împrumutului, în ciuda faptului că e mai clar ca lumina zilei că pândeşte riscul unei noi crize a datoriilor publice.
Ne puteți urmări și pe Google News
Tocmai acest risc este evidenţiat de analişti, după cum se poate vedea din buletinul săptămânal publicat de Fundaţia Elenă pentru Politică Europeană şi Externă (ELIAMEP), care pune pe masă şi un alt parametru: euroscepticismul.
În contextul pandemiei, cele trei cele mai importante centre globale de producţie, tranzacţii financiare şi activitate de afaceri, adică SUA, China şi Zona Euro au îngheţat.
Şi suntem doar la început, semnalează Adam Tooze într-un articol pentru London Review of Books. Viitorul UE se întrevede a nu fi sub auspicii favorabile.
Este important să nu apară o criză a datoriei publice, să nu crească decalajul dintre exporturile şi importurile europene, iar Germania să se activeze, astfel încât susţinerea din partea ei să nu pară doar impresionantă doar pe hârtie, ci şi să genereze o creştere a cererii.
Recomandările noastre
