Editura Evenimentul si Capital

„Blestemul” aurului dacic, un mit întreţinut

eb32a53c64ee1645f58c0847cdda6e9f
Autor: | | 13 Comentarii | 0 Vizualizari

Pedepsele din dosarul „Aurul Dacilor I” readuc în discuţie existenţa unei afurisiri destinate jefuitorilor de comori. Istoricii contraatacă: nu există dovezi, ci doar credinţe populare.

Subiect predilect al promotorilor valorilor dacice, „blestemul” comorilor din Munţii Orăştiei, reapare în prim-plan la fiecare deces suspect al vreunui localnic. În căutare de argumente în favoarea existenţei acestei afurisiri, există persoane respectabile care fac calcule matematice şi observaţii optice şi geometrice. De cealaltă parte, istoricii spun că e vorba doar despre legende, care au farmecul lor. 104, cifra mistică Sentinţa în dosarul „Aurul Daci lor l”, emisă la sfârşitul anului trecut de Tribunalul Hunedoara, se poate transforma într-un alt argument al celor care cred că piesele din comorile dacilor poartă un blestem puternic şi crud. Astfel, 11 dintre cei 13 inculpaţi au primit condamnări grele cu închisoarea. În total, este vorba de 104 ani de detenţie. Această cifră coincide cu suma pietrelor de andezit care compun cercul exterior al Marelui Sanctuar Circular de la Sarmizegetusa Regia. Argument suficient pentru cei care aşteptau dovezi ca să creadă într-un blestem. O altă coincidenţă, constatată relativ recent, este faptul că bisectoarea triunghiului dreptunghic for mat de razele soarelui de andezit care cad tangenţial pe sanctuarul circular duce chiar în locul unde au fost descoperite 10 dintre brăţările dacice. Zece este şi numărul de raze ale soarelui de andezit. În fine, cele 10 brăţări au fost descoperite de Florin Râmbetea, mar torul principal al acuzării în acest dosar, în aceeaşi groapă, pe culmea Căprăreaţa. Pe seama blestemului dacic unii pun şi moartea lui Sorin Popa, unul dintre inculpaţii în dosar, care a decedat pe parcursul procesului din cauza unor afecţiuni cardiace. Supoziţia se bazează pe mai multe cazuri din ultimele decenii în care persoane care ar fi descoperit comori au sfârşit tragic. Inhibiţii cu iz de vrăjitorie Coincidenţa referitoare la cifra 104 a fost semnalată mai întâi de profesorul Timotei Ursu, consultant ştiinţific al Fundaţiei „Renaşterea Daciei”. Totuşi, Ursu e rezervat: „Nu prea cred în povestea asta, cum nu se confirmă nici «blestemul faraonic» şi nici cel din piramidele mexicane”. Am făcut remarca aceasta, cu 104, pentru că, de vreo 40 de ani, am tentative de interpretare numerică a sanctuarelor dacice, iar această cifră esenţială, în mod straniu, identică cu o formulă numerică mayasa, îmi era la îndemână”, explică istoricul. Ursu crede că ideea blestemului apare în urma unei asocieri pur subiective între decesele consecutive, unele naturale, altele timpurii, ale unor indivizi care au intrat în contact intim cu Kogaionul (muntele sfânt al Dacilor - n.r.). „Pe lângă dezinteresul naţional, absolut de neacceptat, asupra valorii ştiinţifice, istorice şi turistice a Kogaionului geto-dacic, pluteşte valul unor inhibiţii cu iz de vrăjitorie ţesut tocmai de unii care erau interesaţi să rămână singurii «scotocitori » ai adevărurilor îngropate în zonă”, consideră Ursu. „Ce nu poţi înţelege trebuie studiat” Cele câteva coincidenţe matematice apărute în legătură cu Sarmizegetusa Regia l-au pus pe gânduri şi pe Vladimir Brilinsky, pre şedintele Fundaţiei „Renaşterea Daciei” - filiala Transilvania. „Eu, unul, nu sunt un adept al misticismului. În general, atunci când nu înţeleg ceva, oamenii sunt tentaţi să-l nege şi să zâmbească ironic la apariţia acelui ceva. E o greşeală! Ce nu poţi înţelege, trebuie studiat, iar abia apoi negat, dacă este cazul. Eu am studiat până acum 14 cazuri de persoane care ar fi căzut sub blestemul aurului dacic, începând de la poveşti din secolul XVIII ori XIX, până la întâmplări mai apropiate de ziua de azi. Oamenii despre care se spune că ar fi descoperit comori dacice ori au murit de boli cu evoluţii rapide, ori în urma unor accidente, ori şi-au pierdut minţile. În multe cazuri, comori dacice au fost găsite iniţial de câte două, trei, patru persoane. Când le ascundeau, fiecare jura pe viaţa lui să nu umble la comoară fără acordul celorlalţi”, spune Brilinsky. El admite că mare parte din scepticismul pe care îl avea faţă de aceste interpretări s-a spulberat atunci când Timotei Ursu a sesizat coincidenţa. „Nu comentez în ni ciun fel sentinţa, pentru că nici nu este treaba mea. Eu mă refer doar la simpla coincidenţă apărută, care ne dă voie să încercăm să privim lucrurile şi altfel decât am făcut-o până acum, referitor la o parte a istoriei dacilor. Din păcate, noi încercăm acum să scriem istoria dacilor, însă doar 3% din Sar mizegetusa Regia, unde sunt îngropate secretele dacilor, a fost cercetat arheologic”. „Unde sunt ruine, apar şi poveşti despre ele” Arheologul Cristina Bodó, cercetător ştiinţific la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, pune aceste interpretări pe seama credinţelor populare. „În general, unde sunt ruine, apar şi poveşti despre acele ruine şi cred că se vorbea despre ruinele aşezărilor dacice şi, implicit, despre comorile lor şi până la acel moment din secolul al XVl-lea”, explică arheologul Cristina Bodó. „În general, în folclor, fiecare comoară poartă şi un blestem, indiferent dacă vorbim de aur dacic sau de o comoară de altă provenienţă. Înclin şi acum să cred că aşazisul blestem al aurului dacic e un rezultat al credinţei populare, un produs dezvoltat de aceasta odată cu trecerea veacurilor şi cu apariţia de noi şi noi situaţii în care descoperirea vreunei comori a fost urmată de vreo nenorocire”, conchide cercetătorul. Conform istoricilor, nu există izvoare istorice din perioada antică în care să fie indicată existenţa vreunui blestem pus pe comorile dacilor. Specialiştii cred că legendele, care de care mai fabuloase, au existat dintotdeauna în folclorul aşezărilor umane aflate în Munţii Orăştiei, dar s-au amplificat după descoperirea primelor comori. Cea mai veche consemnare istorică a unui astfel de eveniment este datată la 1540. Nişte ţărani au găsit atunci în albia râului Strei un adevărat tezaur, care era alcătuit din 40.000 de monede din aur Lysimacos. Se spune că toată comoara a ajuns în posesia primului cancelar al principatului Transilvaniei, cardinalul Giorgio Martinuzzi. Apoi, de-a lungul timpului, comoara s-a risipit, monedele fiind în mare parte topite. ISTORIE Cum i-a blestemat Decebal pe trădători Prima legendă despre aurul dacilor se leagă de un fapt istoric, respectiv de credinţa că, pe când romanii treceau pentru a doua oară Carpaţii (în războiul daco-roman din perioada 105-106), Decebal ar fi dat poruncă să fie puse la adăpost toate comorile din aur şi argint. Acestea, se spune, ar fi însumat câteva zeci de tone. Cele mai de preţ obiecte ar fi fost îngropate astfel în albia unui râu, al cărui curs ar fi fost deviat în acest scop, iar după ascunderea comorii, ar fi fost readus în albia firească, pentu a şterge orice urme. Unii istorici cred că este vorba despre râul Sargeţia, alţii de râul Strei, ceva mai îndepărtat de principala cetate dacică din Munţii Orăştiei. În aceeaşi perioadă, o altă parte a comorii ar fi fost ascunsă în peşteri. Se spune că Decebal i-ar fi blestemat pe cei care vor trăda secretul să nu se bucure de vreun koson (monedă din aur) luat din avuţia dacilor. LA JUDECATĂ Condamnările au fost contestate Pe 18 decembrie, după mai bine de patru ani de la începerea procesului, Tribunalul Hunedoara a dat sen tinţa în cazul celor 13 persoane acuzate că ar fi căutat, găsit şi traficat ilegal 15 brăţări dacice din aur. Pe lângă acuzaţia de a fi prejudiciat patrimoniul cultural naţional, în cazul majorităţii inculpaţilor s-au adăugat şi alte capete de acuzare, printre care constituire de grup infracţional organizat, şantaj şi lipsire de libertate în mod ilegal. 11 dintre ei au primit pedepse cuprinse între 7 şi 12 ani de închisoare, Ioan Vasinca a fost achitat, iar în cazul lui Popa Sorin procesul a încetat după ce instanţa a luat act de decesul său. Sentinţa nu este definitivă, inculpaţii au declarat recurs, iar dosarul se află acum la Curtea de Apel Alba. O altă chestiune rezolvată parţial este recuperarea cheltuielilor făcute de statul român pentru reintrarea în posesia brăţărilor. Ministerul Culturii s-a constituit parte civilă în procesul de la Deva şi a solicitat aproximativ 6,6 milioane de euro despăgubiri, pentru acoperirea răscumpărărilor. Instanţa a decis însă ca inculpaţii să plătească în total 1,6 milioane de euro. Un al doilea lot de inculpaţi e judecat la Judecătoria Deva în dosarul „Aurul dacilor ll”. Procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba lucrează la un al treilea dosar pe tema traficării de obiecte de patrimoniu găsite în arealul cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei. SIT. Deasupra fostei cetăţi pluteşte misterul Foto: Remus Suciu CAZUL ROŞIA MONTANĂ Vâlvele care protejau minele de aur În perioada interbelică, în Roşia Montană existau circa 160 de mine, deţinute de localnici. Din vremuri străvechi, mina era un loc sacru, lucru explicabil şi prin faptul că era, practic, singura lor sursă de venit. Pentru asta, zic localnicii, în mină nu se comiteau fărădelegi şi nu intrau femei, cum nu intrau nici în altarul bisericii. Cei care se angajau la un proprietar de mină îşi luau asupra lor şi un fel de blestem, arată istoricul Marius Cristea, de la Muzeul Naţional al Unirii din Alba-Iulia, care a studiat viaţa comunităţilor mi niere din Apuseni. Exista un jurământ cu consecinţe foarte grave, depus de cei care se angajau la mină - să le moară familia, să ajungă în iad - dacă ar fi furat aurul sau nu ar fi lucrat aşa cum promiteau. „Era singura formă în care patronul se putea proteja. Nu existau contracte sau modalităţi de control. Şi atunci, omul îşi lua asupra lui un jurământ foarte greu, o formă de blestem”. În plus, exista credinţa în aşazisa Vâlvă a Băii, spune Cristea: „Vâlva era considerată ca fiind un spirit care proteja pământul. Nu era nevoie să-l deranjezi neapărat fizic. De exemplu, dacă făceai un păcat, Vâlva putea să apară, sub diferite forme: pisică neagră, bufniţă, câine negru. Era, în general, un avertisment, iar oamenii mergeau ime diat la biserică să li se ierte pă catele, pentru că altfel riscau să nu găsească aur sau să se prăbuşească mina peste ei”. Cei din Roşia Montană spun că, în perioada interbelică, a apărut o astfel de Vâlvă, pe deal, motiv pentru care au ridicat o cruce fix în acel loc, s-o alunge. „Unii mi-au spus că au văzut-o cu ochii lor. Trăiau într-o lume de mituri, erau permanent în căutarea «loviturii norocoase» şi de aceea căutau semne care să le spună dacă au noroc sau nu”, spune istoricul. Existau şi Vâlve bune, care se arătau sub formă de fecioară sau sub formă de animal deschis la culoare. „Era ca o recompensă pentru oamenii buni. Sunt poveşti că acolo unde au văzut Vâlva bună au găsit aur. Aici se împleteau credinţele religioase cu cele păgâne. În galerii, preotul putea ţine o slujbă, dar permitea şi efectuarea de ritualuri păgâne sau specifice altor credinţe”, conchide istoricul Marius Cristea. (Mihaela Moraru)

Seicii AU UMPLUT-O DE BANI pe Simona Halep! Ce SUMA URIASA a incasat pentru FINALA de la Doha

Pagina 1 din 2
Tag-uri:



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Social

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI
Tema zilei
23:12 Ce spune Poliția Română despre dosarul anti-Kovesi 22:31 Scrisoarea de RECOMANDARE a Laurei Codruţa Kovesi trimisă Parlamentului European 18:27 Stare de ALERTĂ în Rusia. O clădire a Universității Sankt Petersburg s-a PRĂBUȘIT și mai multe persoane sunt PRINSE sub dărâmături. Breaking News 16:22 Turcescu: „Kovesi ar putea candida la prezidențiale" 11:20 BREAKING NEWS. TOADER, lovitură DECISIVĂ pentru KOVESI. Fosta șefă a DNA nu se aștepta la AȘA CEVA! 23:33 Lazăr RĂSPUNDE acuzațiilor. INTERVENȚIE de ULTIMA ORĂ a procurorului general. ACUZAȚIILE „sunt neavenite și urmăresc destabilizarea Ministerului” 23:30 BREAKING NEWS! SEBASTIAN GHIȚĂ: ESTE INIMAGINABIL ce lucru o FACE SĂ MINTĂ 23:25 Kovesi ÎL TRAGE ÎN GROAPĂ pe Augustin Lazăr. Există un mic detaliu care îl poate distruge pe Procurorul General. News alert în Justiţie 23:20 UPDATE. AMENINŢARE CU BOMBĂ la România TV! Geniştii în alertă! Ion Cristoiu se află în clădirea televiziunii. Breaking news în media 23:11 DEZASTRU pentru Kovesi. ACUZAȚIILE oficiale ale SIIJ. Fosta șefă a DNA ar fi luat sute de mii de lei 22:43 Un MARTOR-CHEIE a făcut DECLARAȚII explozive. Noi informații despre Kovesi și ZBORUL în Jakarta 20:50 UPDATE. A fost RESPINSĂ CEREREA LAUREI KOVESI! ADINA FLOREA, în continuare procurorul de caz 17:30 OPERAŢIUNEA STRICT SECRET, Kovesi şi dosarul în care e suspectă. Fostul şef al Poliţiei Române lansează MAREA BOMBĂ: „Totul s-a organizat la nivel de minister” Breaking news 13:43 Avocatul Piperea, despre CITAREA Kovesi: „E un concurs de infracțiuni care ar putea determina o pedeapsă chiar de 10 ani. Este un cumul de acuzații grave." 12:27 News ALERT! PONTA, la ieșirea din sediul PARCHETULUI GENERAL. PROCURORII nu i-au ARĂTAT ce CONȚINE DOSARUL 12:24 Dan Andronic, despre AUDIEREA lui KOVESI: „Nu are cum să evite cerea PARCHETULUI”. News alert 22:57 BĂTĂLIA TITANILOR: Kovesi și Ponta FAȚĂ ÎN FAȚĂ! Via lui Ghiță o va TORPILA pe Kovesi 21:17 Ghiță și MOMENTUL ADEVĂRULUI despre Kovesi: „Ea a încercat să îmi închidă gura pentru că știam ce a făcut în tinerețe” 20:35 Ponta aruncă bomba: TRECUTUL Laurei Kovesi ESTE ALTUL DECÂT CEL ŞTIUT. Ce s-a întâmplat, de fapt, la vizita din vie? Breaking news 18:21 Ion Cristoiu devoalează anomalia din comportamentul Laurei Codruţa Kovesi: „Pentru prima dată, ea pune mâna pe telefon”