"Organismele modificate genetic nu sunt otrăvuri, sunt cele mai studiate şi sigure produse care ajung în mediu sau pe piaţă. Sunt strict reglementate şi nu ajung în consum decât dacă sunt sigure. Nu există nicio asemănare cu E-urile, care se adaugă în alimente cu alt scop", a explicat prof. univ. dr. Marcela Badea, de la Institutul de Biochimie din cadrul Academiei Române, la chat-ul evz.ro
Organismele modificate genetic au făcut obiectul multor controverse în rândul ecologiştilor şi ONG-urilor. Studiile care arătaseră că aceste organisme produc malformaţii grave, alterează mediul şi distrug ecosistemul, sunt însă permanent contestate de marii producători şi de oamenii de ştiinţă.
Dacă americanii se declară fani înrăiţi ai OMG, Uniunea Europeană a interzis cultivarea plantelor modificate genetic şi a impus reguli stricte în comercializarea acestor produse. Continuă însă să importe OMG, astfel că din totalul importurilor de soia, 20% reprezintă soia modificată genetic. Potrivit legii, alimentele care conţin organisme modificate genetic trebuie etichetate distinct.
"UE are o politică restrictivă în privinţa cultivarii OMG. În schimb, aprobă importul în vederea procesării şi utilizării ca furaje sau alimente. Importurile sunt facute din ţările mari cultivatoare de OMG: SUA, Brazilia, Argentina. În al doilea rând, în UE sunt puţine ţări care au condiţii de cultură favorabile soiei. România face parte dintre ţările cu condiţii favorabile. Deci, UE este interesată să importe soia. Fără milioanele de tone importate, industra producatorilor de carne ar da faliment", a explicat biologul Marcela Badea la chatul evz.ro.
"Nu au nicio legătură cu E-urile"
Organismele modificate genetic sunt plante, microorgansime sau animale cărora le-au fost transferate gene prin tehnici de inginerie genetică. Genele fie se ataşează unui virus cu care organismul este apoi contaminat, fie se introduc direct în nucleul unei celule cu o seringă specială. Nu sunt toxice, alergene, au aceeaşi valoare nutritivă cu "organismele-mamă" şi nu au nicio legătură cu "E-urile".
"OMG nu sunt otrăvuri, sunt cele mai studiate şi sigure produse care ajung în mediu sau pe piaţă. Sunt strict reglementate şi nu ajung în consum decât dacă sunt sigure. Nu există nicio asemănare cu E-urile, care se adaugă în alimente cu alt scop", a adăugat specialistul.
Pe piaţa românească se pot găsi produse aprobate la nivelul UE, soia şi porumb, etichetate ca atare. "Verificaţi eticheta produsului. Legislaţia în vigoare impune etichetarea tuturor produselor alimentare. Nu pentru că ar fi periculoase, ci pentru a face o alegere informată. Dacă au ajuns pe raftul magazinelor au fost evaluate la sânge. Dacă aveţi dubii, puteţi apela la Protecţia Consumatorului, care colectează probe şi le testează în laboratoare acreditate pentru determinarea conţinutului de OMG", este sfatul specialistului.
Nu există risc de mutaţii sau obezitate
Consumatorii, fie copii, fie adulţi nu au niciun motiv să se teamă de mutaţii genetice sau de obezitate "Un OMG poate fi o plantă, un animal sau un microorganism. Factorii mutageni sunt substanţe chimice sau radiaţii. Nu există niciun risc ca prin consumul unui aliment derivat dintr-o planta MG să se producă o mutaţie. OMG nu declanşează epidemii de obezitate. Obezii nu mănâncă soia sau porumb".
Studii ample nu au confirmat efectele sumbre, însă nu au fost validate de timp. "Ecologiştii se tem că odată ce strici genotipul celulei, se produc reacţii periculoase pentru sănătate. Ei bine, studiile relevante nu au confirmat efectele negative. Totuşi, nu există o verificare a timpului ca să ştim la ce ne aşteptăm", spune nutriţionistul Corina Zugravu.
Nici efectele asupra mediului nu au fost confirmate. "Înainte de a fi introduse în mediu toate plantele MG sunt cercetate tocmai pentru a nu afecta organismele utile, aşa cum sunt albinele. Toate plantele a căror introducere în mediu a fost aprobată au fost considerate similare cu plantele obţinute prin metode convenţionale. Cu alte cuvinte, riscurile asociate cultivării lor sunt neglijabile", mai spune biologul.
Modificarea genetică a plantelor ar putea rezolva problema foametei din Lumea a Treia, iar în restul lumii ar preveni pierderea recoltelor ameninţate de dăunători. Culturile nu ar mai fi la voia întâmplării şi a naturii, fermierii ar avea profituri mai mari, iar nevoia scăzută de pesticide ar însemna o viaţă mai sănătoasă pentru lucrătorii din agriculutură şi pentru consumatori, a mai spus prof. univ. dr. Marcela Badea.