Actualul secretar de stat, șef al Departamentului pentru lupta antifraudă – DLAF, Marius Cătălin Vartic, fost procuror al DNA, a fost șantajat de șefa procurorilor anticorupție, Laura Codruța Kovesi, pentru a-l pune sub acuzare pe ex-judecătorul Curții Constituționale a României (CCR), Toni Greblă. Puncul pe „i” în această chestiune a fost pus de jurnalista Sorina Matei care a făcut dezvăluiri șocante din acest caz care aduce în actualitate dedesubturi murdare din suburbiile „Binomului” Coldea-Kovesi, relatate, de-a lungul timpului, și de „Evenimentul zilei”, în seria „Noi suntem Statul!”.

Mai exact, Marius Vartic a fost șantajat de conducerea DNA cu arestarea fratelui său, fost șef la Direcția Antifraudă Suceava. Procurorul care a instrumentat, pe lângă dosarul lui Toni Greblă, și dosarul „Microsoft”, a fost umilit și, chiar, a îngenuncheat în fața Codruței Kovesi pe care a rugat-o să nu îi aresteze fratele. Așa cum reiese din dezvăluirea făcută de Sorina Matei, Kovesi nu numai că nu s-a lăsat înduplecată, dar a și dat ordin ca Ionuț Vartic să fie arestat pentru a-l forța pe procuror să ia măsuri extreme împotriva lui Toni Greblă.

 

Anchetator șantajabil

Deși Sorina Matei nu dezvaluie numele procurorului, consultarea datelor existente chiar pe site-ul DNA confirma că este vorba despre Marius Vartic.

În timp ce instrumenta dosarul lui Toni Greblă, fratele său, Ionuț Vartic, fost șef la Direcția Antifraudă Suceava, a intrat în malaxorul Coldea-Kovesi. A fost cercetat inclusiv pentru faptul că și-a făcut botezul la pensiunea unui om de afaceri, faptă pe care magistrații de la Curtea de Apel Suceava au considerat-o nerelevantă, deoarece nu s-a putut dovedi cu probe.

Cert este că „filajul” asupra lui Ionuț Vartic a început în anul 2014, același an în care se începea urmărirea penală „in rem”, pentru Toni Greblă. Pe considerentul că poate fi șantajabil, procuror de caz a fost numit Marius Vartic.

 

Trei ani fără probe

Din descrierea făcută de Sorina Matei reiese că Toni Greblă era „vânat” încă din anul 2011. În acel an, „pe 5 octombrie, DNA se sesizează din oficiu printr-un proces verbal pe două persoane, dintre care una senator PSD (Toni Greblă n.r.), pe fapte de cumpărare, respectiv, trafic de influenţă.

Cu procesul verbal nu se întâmplă nimic 3 ani! pentru că sesizarea era cam „cheală”, fără probe suficiente în ea”. Apoi, pe 16 decembrie 2013, „senatorul ajunge judecător CCR, pe locul Iuliei Motoc”. După nici două luni, adică pe 10 februarie 2014, „DNA se apucă brusc să facă acte în „dosarul” deja al judecătorului CCR cu număr de înregistrare 2011: 385/P/2011. Se dă repede o ordonanţă de începere a urmăririi penale in rem. „Găsiseră în sfârşit un „glonţ” pe CCR, având în vedere că senatorul devenise judecător, un „glonţ” pe care să-l tragă „la momentul potrivit”, precizează Sorina Matei.

Se urmăreau vulnerabilitățile magistraților

Atunci a fost momentul în care dosarul lui Toni Greblă este dat pentru instrumentare lui Marius Vartic, „unuia dintre cei mai vulnerabili procurori DNA”. Vulnerabilitatea procurorului era chiar fratele său, arată jurnalista. „Fratele era într-o funcţie publică de mulţi ani, era suspectat că face prostii, pe frate (Ionuț n.r.) se apucă să stea SRI cu monitorizarea.

La o adică, dacă procurorul nu-l trage pe judecător (Toni Greblă n.r.) atunci când vor ei, îi trag ei fratele procurorului. Mod de operare şi strategie în mai mulţi paşi, cu backup asigurator”. În context, Sorina Matei arată că, „Binomul”, de obicei, îi monitoriza şi pe alți procurori care instrumentau cazurile care îi interesau, ca„să le afle vulnerabilităţile”. „Dacă procurorul iese din schemă, să aibă cu ce să preseze, să-şi bage minţile în cap. Acesta este un astfel de caz”,a arată jurnalista.

 

Greblă s-a opus „Legii Big Brother”, dar a fost salvat de o decizie a CCR

Calea spre punerea sub acuzare a fostului judecător CCR, Toni Greblă, a început cu folosirea drept instrument a procurorului vulnerabil. La acea dată, Marius Vartic era şef al Biroului de combatere a infracţiunilor comise în legătură cu achiziţiile publice din Secţia a II-a a DNA, cu 11 ani vechime în instituția anticorupție. Fusese judecător și procuror militar, însă avea o problemă: fratele său, Ionuț, aflat sub lupa „Binomului”.

 

Șase mandate de supraveghere

Pe 8 aprilie 2014, se întâmplă „catastrofa”, arată Sorina Matei: Curtea Europeană de Justiţie invalidează Directiva UE de stocare a datelor, pe motiv că imixtionează în drepturile fundamentale ale omului şi viaţa privată. Apoi, în același an, pe 30 aprilie și 17 mai, judecătoriile Constanţa şi Târgovişte ridică la CCR excepţii de neconstituţionalitate pe legea 82/2012 privind retenţia datelor şi pe legea 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal.

Pe 8 iulie 2014, CCR declară neconstituţionale ambele legi din primul pachet „Big Brother”, motivând decizia Curţii Europene de Justiţie. Pe 12 septembrie, Marius Vartec începe urmărirea penală în dosarul judecătorului Toni Greblă şi pe alte fapte. A cerut șase mandate de supraveghere tehnică de la ÎCCJ, inclusiv pentru Toni Greblă. Lucrează intens la „dosar”. Între timp, în dosar intră şi un al doilea procuror, care lucrează mai puţin în el. „Procurorul vulnerabil face tot: zeci de percheziţii, audieri de zeci de persoane, acte. Cam în această perioadă se află la nivelul DNA că procurorul e vulnerabil: are o problemă cu fratele”, a explicat Sorina Matei. Pe 16 septembrie, CCR declară neconstituţională a doua lege „Big Brother”. Printre cei care au făcut opinie separată s-a numărat și Toni Greblă, alături de Petre Lăzăroiu şi Tudorel Toader.

Pe 6 octombrie, „procurorul vulnerabil” a extins cercetările în dosarul lui Toni Greblă, în care începuse urmărirea penală in rem, iar pe 10 octombrie, Marius Vartic prelungeşte, cu acceptul ÎCCJ, mandatele de supraveghere în dosarul judecătorului CCR.

 

Filat de SRI la botez

În noaptea de 1 spre 2 noiembrie 2014, fratele procurorului, Ionuț Vartic, îşi botează copilul la un complex turistic, unde este filat de SRI. Se află, astfel, că a plătit afaceristului care avea complexul, mai puţin cu 3345 lei. Soţia fratelui procurorului era şefa UNPR Suceava, şefă la Registrul Co merţului Suceava. Pe 10 decembrie, Marius Vartic cere, încă odată, prelungirea mandatelor de supraveghere, în cazul Toni Greblă.

 

Încătușat de la hotel

Pe 23 decembrie, 69 de deputaţi PNL sesizează la CCR neconstituţionalitatea Legii „Big Brother”. La 9 ianuarie 2015, MAI încropeşte un grup de lucru prin GIS (Grupul Interministerial Strategic) care să facă un nou pachet al celor trei legi „Big Brother”.

În aceeaşi zi, în planul instrumentării dosarului din DNA cu judecătorul Toni Greblă, Kovesi desemnează beneficiari ai mandatelor DIPI şi două unităţi SRI. Unitatea lui Dumbravă şi unitatea de interceptări, ambele SRI.

Pe 12 ianuarie 2015, procurorul Vartic extinde urmărirea penală şi pentru dare şi luare de mită. Pe 22 ianuarie, judecătorul CCR este luat de dimineaţă din hotel, cu mandat, şi adus la DNA. I se aduce la cunoştinţă că s-a început urmărirea penală pe numele lui pe o multitudine de fapte găsite de ei în perioada 2010-2015. În aceeaşi zi, sunt aduşi şi puşi sub urmărire penală la DNA alte șapte persoane pe care se luaseră mandatele de interceptare. În aceeași zi, preşedintele CCR, Augustin Zegrean, denunţă presiunile SRI la adresa CCR.

La 3 februarie 2015, scandalul atinge cote maxime în DNA, unde se instrumenta dosarul judecătorului CCR. „Dosarul era o varză, o multitudine de fapte însăilate, de la struţi, capre, haine, capsatoare, cordelină, la embargo, probatoriu şubred, abia dacă ţinea ceva, dar conducerea DNA, doamna şi adjuncţii presează intens ca procurorii din speţă să meargă cu judecătorul la arestare. Să solicite aviz de arestare Senatului. Trebuia pe perioada cât judecătorul fusese senator”, precizează Sorina Matei.

 

Presiuni pentru arestare

Procurorul Vartic este ameninţat cu revocare. Nici al doilea procuror nu era de accord cu arestarea, „pentru nişte struţi”. „Doamna (Kovesi n.r.) vrea neapărat cătuşe, arestare, ca atare trimite solicitare oficială de aviz de arestare la Senat pentru judecătorul CCR. Se contrase cu ambii procurori. Cere extinderea urmăririi penale pe judecător. Procurorii o semnează”, a adăugat jurnalista. Primului, adică lui Marius Vartic, care lucrase mult în dosar, îi zice că dacă nu arestează, „îi ia fratele”. „Se petrec scene halucinante în birou. Procurorul, un bărbat destul de impozant, înalt, pică din picioare în genunchi în faţa ei, să „nu-i ia” fratele. Începe să plângă, să se roage”. Este scena halucinantă descrisă de Sorina Matei. Pe 4 februarie, Marius Vartic află că ai săi colegi de la Secţia I se duc să-i ia fratele. „Îi vine rău în DNA. Plânge continuu, iar pică din picioare, rămâne noaptea în DNA, era terminat. Omul era desfigurat”, se arată în postarea jurnalistei.

 

Iacob i-a săltat fratele

Jurnalista relatează că, pe 5 februarie, Marius Iacob, adjunct al DNA, omul fidel al doamnei (Kovesi), pleacă personal la Suceava unde a făcut peercheziții acasă la Ionuț Vartic și l-a adus la sediul DNA, lângă fratele procuror. „Într-un birou era procurorul care instrumenta dosarul judecătorului CCR şi colegii săi de la Secţia a II-a, iar vizavi, în alt birou, erau ceilalţi colegi, de la Secţia I, cu fratele procurorului reţinut. Primii trimit o cafea şi o apă în camera cu fratele reţinut. Cei de la Secţia I refuză cafeaua şi apa pentru frate. Dau afară solul cu tot cu apă şi cafea. Primii se apucă să caute un avocat. Fratele reţinut nu avea nici avocat. Procurorul care instrumenta cazul judecătorului era terminat, nu mai gândea. La ora 2.30 în noaptea de 5 spre 6 februarie este reţinut fratele procurorului într-un dosar în care cer confiscare specială pentru 5795 lei şi recuparare de prejudiciu de 1672,50 lei”, a adăugat Sorina Matei.

 

De frica SRI-DNA, judecătorii CCR au apelat la Iohannis

În dimineața zilei de 22 ianuarie 2015, DNA a anunțat printr-un comunicat de presă că a dispus urmărirea penală a lui Toni Greblă, la acea vreme judecător al Curții Constituționale a României.

Pentru prima oară, un judecător CCR făcea obiectul unei anchete penale, iar această premieră apărea în contextul în care CCR intrase într-un conflict deschis cu DNA și SRI pe tema a 3 legi supranumite „Big Brother” care permiteau accesul la datele de telefonie și internet ale populației.

 

Panică totală

CCR declarase neconstituționale două din aceste legi pentru că nu respectau dreptul fundamental la viață privată și ar permite eventuale abuzuri ale autorităților. Șeful SRI George Maior a spus la acea vreme că deciziile CCR au creat o „vulnerabilitate care poate afecta activitatea noastră în planul securității naționale”, iar șefa DNA Laura Codruța Kovesi a spus că deciziile CCR „creează deja probleme destul de mari în investigarea faptelor de corupție”.

În acest context, judecătorii CCR l-au invitat de urgență pe președintele Klaus Iohannis, la sediul CCR. Șeful statului abia își preluase mandatul de președinte în urmă cu o lună de zile. Singura informație care a „transpirat” la acea vreme a fost că întâlnirea a avut loc în după-amiaza zilei de 2 februarie 2015 și s-au discutat „probleme curente ale activității” judecătorilor constituționali, potrivit Cotroceniului.

 

Dezvăluiri

Toni Greblă a descris, duminică seară, care a fost atmosfera la întâlnirea dintre Iohannis și judecătorii CCR. „Era teama că oricine (din CCR, n.red.) poate fi ridicat din trafic, luat de acasă, de la micul dejun, luat de lângă copil, dus şi plimbat prin faţa camerelor de luat vederi”, a spus Greblă. El a adăugat că Iohannis a venit la CCR pentru a-i „liniști” pe judecători. „I-am spus ce s-a întâmplat şi evident că am avut o discuţie în care fiecare judecător şi-a exprimat teama faţă de ce se întâmplă”, a dezvăluit, duminică seară, la Antena 3, și fostul președinte CCR Augustin Zegrean.

„În zilele acelea, a fost la noi la Curte o delegaţie a MCV şi un judecător din Curte le-a spus: „Mie îmi este frică să mai fiu judecător la Curte”. S-a notat şi notat a rămas”, a mai spus Zegrean. (Ionel Dancu)

 

Trei decizii răsunătoare

Fostul judecător CCR Toni Greblă a fost achitat, vineri, de judecătorii de la Curtea Supremă în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă, efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, constituirea unui grup infracţional organizat şi fals în declaraţii. Decizia instanței nu este definitivă. Cu o zi înainte, Victor Ponta a primit o decizie de achitare, alături de Dan Șova, în primă instanță, în dosarul Turceni-Rovinari, în care este judecat pentru săvârşirea infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală şi spălarea banilor.

 

Achitat după trei ani

După doi ani, pe 3 Aprilie 2017, Curtea de Apel Suceava îl condamnă definitiv pe fratele procurorului Marius Vartic, în primul dosar, la 1 an şi 6 luni de închisoare cu suspendare.

Pe 5 Iulie 2017, Kovesi îl revocă din DNA pe al doilea procuror tot de la secţia a II-a care a lucrat mai puţin în cazul judecătorului, în scandalul „înregistrărilor”. Pe 11 Ianuarie 2018. șefa DNA îl revocă pe procurorul Eugen Stoina, care instrumentase dosarul lui Ionuț Vartic, Stoina fiind implicat într-un accident rutier în stare de ebrietate.

„Problemele cu alcoolul ale lui Stoina erau demult cunoscute în DNA. Alt procuror, altă vulnerabilitate ştiută”, notează Sorina Matei. Pe 11 mai 2018, judecătorii ÎCCJ îl achită în primă instanţă pe judecătorul CCR Toni Greblă şi pe toţi inculpaţii din dosarul DNA. „Restul procurorilor sunt în continuare în DNA. Şi toţi ştiu ce s-a întâmplat.Şi toţi tac”, a scris Sorina Matei.

 

Te-ar putea interesa și: