Italienii, de exemplu, consideră o chestiune naturală folosirea bideului Dar mai sunt unii , ca americanii de exemplu, care până în urmă cu câţiva ani îi ignorau existenţa. Să nu mai vorbim de funcţionalitate. În fapt, igiena corporală ca urmare a nevoilor fiziologice a fost mereu însoţită de hârtia igienică care are două defecte: costă sute de dolari pe an şi este puţin eficientă din punct de vedere al curăţeniei. Ca să nu mai vorbim apoi de consecinţele ambientale legate de eliminarea deşeurilor.  Iată de ce, recent, după cum relatează Washington Post, a izbucnit boomul bidet-business.
Comercializarea ”acelui straniu obiect în formă de chitară”, cum a fost el denumit de unii funcţionari, se vinde cu precădere pe Internet. E-comerce-ul acestui obiect sanitar creşte an de an, iar printre site-urile cele mai accesate sunt Brondell, Tushy şi BidetKing. Clienţii au numai reacţii pozitive, entuziasmate.
 ”Avem clienţi care ne povestesc că până acum au avut două vieţi: una înainte şi alta după bidet”.
Ne gândim că e o reacţie normală şi ar putea constitui o cumpărătură nelipsită a americanilor. E chiar ridicol: există peste tot, dar la noi nu”, a spus directorul executiv a Tushy, Jason Ojalvo, una dintre firmele lider ale sectorului care, în ultimii ani, a observat creşteri ale vânzărilor cu 15-20%.
Americanii îşi dau seama de beneficiile acestui produs
Igiena înainte de toate. Gata cu folosirea doar a hârtiei igienice. ”Este ca şi cum te-ai spăla un pic” spune Shannon Lerda. Aventajele sunt enorme. Cel ce o spune este dr.Mark Hyman, directorul centrului clinic din Cleveland, specializat în medcină funcţională. ”Hemoroizii, constipaţia şi intestinul iritabil sunt problemele cele mai dese reclamate de americani. Vina este şi a hârtiei igienice, care curăţă puţin şi poate irita pielea”.
Succesul bidet-ului e legat şi de o mai bună conştientizare a problemelor de mediu. De fapt, cum spune fondatoarea blogului Going Zero Waste, Kathryn Kellogg, ”la început eram sceptică, apoi mi-am dat seama că bidet-ul poate reduce deşeurile. Iar prima dată când l-am folosit m-am gândit: e treaba cea mai genială din lume. De ce oare n-o fi peste tot?”. De când şi-a luat ”chitara”, hârtia igienică se cumpără o dată la 2 săptămâni. Şi chiar că e chestiune de bani. Hârtia igienică poate costa destul de mult, în timp ce ”chitara” te face să economiseşti destui bani. Cât costă? Dai 30 de dolari pentru un model mai economic, dar şi 400 pentru cel mai scump.

Te-ar putea interesa și: