În ultima vineri a fiecărei luni, un grup de biciclişti iese în oraş pentru a promova acţiuni benefice mediului şi comunităţii.
În ultima vineri a lui martie, ca de altfel în ultima vineri a fiecărei luni din ultimii doi ani, la ora 18.00, circa 30 de tineri se adună în faţa Catedralei din Timişoara. Nu merg la biserică, ci se întâlnesc ca să se plimbe prin oraş, călare pe biciclete. Scopul lor: să pună lucrurile în mişcare în comunitate. „Masa Critică“ este o plimbare în masă cu bicicletele La Timişoara, organizaţia se reuneşte cu fidelitate din 2006, o dată pe lună iarna şi bilunar vara. „«Masa Critică» este o plimbare în masă cu bicicletele. Nu este condusă de nimeni şi nu are niciun mesaj oficial, cu toate că este în general înţeleasă ca un efort de a promova mijloacele alternative de transport (nemotorizate)“, vine explicaţia de pe un site, pe care comunică bicicliştii de vineri seara.
Niciunul din membrii „Masei Critice“ nu ştie sau nu spune cine este iniţiatorul mişcării. Oficial, nu există organizatori ai «Masei Critice», şi se spune că e doar „o coincidenţă organizată“, în care toţi se întâmplă să meargă în aceeaşi direcţie, în acelaşi timp.
Gabriel B., unul dintre participanţi, povesteşte cum a început totul pentru el: „Am găsit un fluturaş prins de bicicletă. Era acum doi ani, toamna. Ceva de genul «Ai bicicletă? Scoate-o la plimbare ». Mi s-a părut o idee bună şi m-am dus. Pentru că am constatat că lucrurile nu merg bine în jurul meu şi cred că le putem remedia. Ne-am adunat vreo 200 de oameni“. Militează pentru mediu şi infrastructură „Bicicletele nu distrug stratul de ozon, nu ucid mii de oameni anual, pentru că mersul pe bicicletă e un bun exerciţiu fizic, pentru că dacă ai bicicletă nu te costă aproape 4 lei litrul ca să o alimentezi, pentru că bicicletele nu contribuie la poluarea fonică şi pentru că trebuie să se înţeleagă că şi noi, bicicliştii, facem parte din trafic“, ne-a declarat una dintre participante. O altă problemă ridicată de „Masa Critică“ e lipsa infrastructurii pentru biciclişti. De fapt, în Timişoara sunt doar trei kilometri de piste de biciclete, dar fără legătură între ele. „Am vrea să se dea mai multă atenţie bicicletelor şi infrastructurii necesare. Se fac modernizări de drumuri şi edilii nu includ şi o pistă de jumate de metru pe o parte şi pe alta“, ne-a declarat Mircea Surubariu, student la Ştiinţe Economice, adept al „Masei Critice“ din 2007.
Nicoleta M. e „veterana“ organizaţ iei, o doamnă pe două roţi, angajată într-o instituţie publică, care bate ca vârstă spre jumătate de veac. „Revelaţia a fost că majoritatea sunt foarte angajaţi în protecţia mediului şi au idei foarte sănătoase“, ne-a declarat biciclista. SUMMIT NATO Cu ochii pe o posibilă mişcare antiglobalizare Oamenii de ordine erau ieri-seară cu mult mai atenţi la acţiunea bicicliştilor decât de obicei. Supravegherea s-a intensificat prin prisma proximităţii Summitului NATO, pentru a preveni o eventuală mişcare antiglobalizare. Unul dintre motive poate fi şi faptul că numele grupului din Timişoara este preluat din denimirea „Critical Mass“, a unei grupări cu manifestări anarhiste, formată de un rus, în San Francisco, în 1993. „Masa Critică“ nu este singura grupare monitorizată în această perioadă de oamenii legii. Potrivit declaraţiilor neoficiale, în contextul Summitului NATO, acţinile de acest gen pot genera conjuncturi nefavorabile, care intră sub incidenţa Legii 61/1999 privind sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice.