Florian Bichir s-a saturat de "baietii destepti" si se intreaba daca politicienii de azi mai au ceva sfant in ei.
Incepe sa ma irite din ce in ce mai mult sintagma „baietii destepti”. Oriunde te duci afli ca exista „baieti destepti”, acei smecheri pentru care legile nu functioneaza, iar singurul lor scop in viata este sa se imbogateasca indiferent de mijloace.
Romania este plina de astfel de „baieti destepti”. Dar oare nu mai exista cinste, onestitate in aceasta tara? Chiar toti trebuie s-o jecmaneasca, sa vada in ea o vaca de muls?
Voi recurge la istorie pentru a va demonstra ca, pe vremuri, politicienii aveau ceva sfant in ei, si fata de acesti „baieti destepti” ei erau, scuzati expresia, prosti.
Fost ministru de externe, culte si instructiune publica, poetul Dimitrie Bolintineanu a murit dupa ce si-a vandut la licitatie singurul lucru care ii mai ramasese: biblioteca. Va puteti inchipui un ministru postrevolutionar care sa moara sarac lipit pamantului si care sa fie inmormantat prin cheta publica?
Ministru de nenumarate ori, marele om de stat, fauritor al Romaniei, Ion C. Bratianu nu a ezitat sa vanda cate o parcela de pamant din mosia sa Florica - comuna Stefanesti, judetul Arges - ori de cate ori pleca in strainatate in interesul tarii pentru a nu saraci bugetul statului. Regele Carol I a ridicat din propriii sai bani Pelesul, iar dupa o viata dedicata tarii, C.A. Rosetti a murit destul de stramtorat financiar.
Unul dintre cei mai bogati oameni ai epocii, conservatorul Gheorghe Grigore Cantacuzino, supranumit Nababul datorita averii sale fabuloase, era, dupa cum il descrie I.C. Filitti, „bun si bland, primitor fara trufie, increzator in insusirile neamului”.
Ajuns prim-ministru, Nababul l-a platit din propriul buzunar pe Nicolae Iorga ca sa studieze, sa comenteze si sa publice documente referitoare la istoria familiei sale, Cantacuzino. Va inchipuiti vreun prim-ministru care sa plateasca din buzunarul sau pentru vreun studiu?
In 1920, ministru de finante, Nicolae Titulescu se imprumuta la Banca Marmorosch Blank pentru a putea calatori in strainatate in interesul statului roman. In 1930, taranistul radical Grigore Iunian, ministru al justitiei, a propus o lege prin care ministrii-avocati nu aveau voie sa pledeze in procese.
Si a facut-o chiar impotriva propriei persoane, deoarece era avocat si traia exclusiv de pe urma meseriei. Datorita onoarei sale, dar si a respectului fata de legea pe care chiar el o initiase, ani buni, Iunian a trait intr-o modestie financiara ce aducea mai mult a saracie.
Parlamentari ani de-a randul, Nicolae Iorga si Gheorghe Bratianu traiau din salariile de profesori universitari, nu din politica. Va mai inchipuiti astazi astfel de politicieni? Nu! Politicienii de azi sunt niste aventurieri pe care ii doare-n cot de tara, niste bieti arivisti pusi pe capatuiala.
Niste vantura-tara care se comporta cu Romania mai ceva decat „Piratii din Caraibe”. E timpul sa avem si niste „baieti prosti”, precum marii oameni mentionati mai sus si nu pigmeii de-acum.