Restricţiile impuse lucrătorilor români şi bulgari pe piaţa forţei de muncă belgiene ar urma să fie ridicate de la 1 ianuarie anul viitor, după ce regiunea flamandă, cea care susţinea restricţiile, şi-a revizuit poziţia, relatează siteul EurActiv.
O decizie în acest sens se aşteaptă săptămâna aceasta din partea unui comitet mixt format din reprezentanţi ai regiunilor Flandra, Valonia şi Bruxelles. Până atunci însă, Belgia trebuie să îşi anunţe componenţa guvernului federal condus de Elio Di Rupo, după mai bine de 500 de zile de la alegerile anticipate din vara anului trecut. Proceduri simplificate Dacă Belgia va decide liberalizarea totală a pieţei sale a forţei de muncă pentru lucrătorii români şi bulgari, ea va deveni prima ce renunţă la restricţii dintre ţările care încă au în vigoare aceste măsuri tranzitorii pentru români şi bulgari.
Statele membre UE care restricţionează accesul lucrătorilor români şi bulgari pe pieţele lor ale forţei de muncă (Belgia, Germania, Irlanda, Franţa, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Marea Britanie şi Austria) au redus restricţiile în unele sectoare/profesii sau au simplificat procedurile comparativ cu regulile aplicate înaintea aderării României şi Bulgariei la UE.
Tratatul de aderare din 2005 le permite ţărilor UE (cele care au aderat până la 1 ianuarie 2007) să restricţioneze temporar accesul liber al lucrătorilor din România şi Bulgaria pe pieţa muncii. Perioada de tranziţie generală de 7 ani este împărţită în trei etape (2 plus 3 plus 2 ani). În decursul perioadei de 7 ani, o clauză de salvgardare permite unui stat membru să reintroducă restricţiile, dacă există perturbări grave pe piaţa forţei de muncă sau pericolul acestora (aşa cum a procedat Spania în 22 iulie acest an). Măsurile tranzitorii se vor încheia în mod irevocabil la 31 decembrie 2013. Olanda şi Marea Britanie spun "nu"
Olanda şi Marea Britanie au anunţat deja, în ultimele săptămâni, că vor menţine restricţiile pentru lucrătorii români şi bulgari şi în ultimii doi ani ai perioadei de tranziţie generală, până la 31 decembrie 2013.
În cazul Spaniei, guvernul de la Madrid a decis, în 22 iulie, să suspende unilateral legislaţia UE privind libera circulaţie a lucrătorilor români, ca urmare a unei perturbări grave generalizate a pieţei forţei de muncă, şi a cerut Comisiei, aşa cum prevede clauza de salvgardare, să declare suspendată legislaţia UE în domeniu.