Beijingul instruieşte soldați în arte marțiale pentru granița cu India

Beijingul instruieşte soldați în arte marțiale pentru granița cu India

Armata Populară de Eliberare a Chinei anunță trimiterea de instructori în arte marțiale pe platoul tibetan, nu departe de granița disputată cu India. Nu se oferă nicio explicație, însă legătura cu bătălia cu mâinile goale din 15 iunie dusă într-o vale din Himalaya, care a costat viaţa a 20 de soldați indieni, pare mai mult decât clară. Beijingul dorește să fie pregătit pentru noi confruntări și intenționează să antreneze departamentele de prim rang în lupta corp la corp.

Televiziunea de stat chineză a anunţat staționarea, la Lhasa, în capitala Tibetului, a douăzeci de instructori de arte marțiale, recrutați printre cei mai buni din Enbo fight Club. Bătălia din Valea Galwan, la 4.000 de metri înălțime, a fost feroce. Din reconstituirile de la New Delhi, reiese clar că patrulele indiene au lansat un atac împotriva pozițiilor deținute de chinezi, care de luni de zile creau fortificații avansate de-a lungul incertei Line of Actual Control, care divide cele două părți rivale. Un acord semnat în 1996 de cele două comandouri interzice utilizarea armelor de foc și a explozibililor, tocmai pentru a reduce riscul victimelor, scrie IL CORRIERE DELLA SERA

Numai că soldații folosesc arme necorespunzătoare, cum ar fi bâte de fier sau pietre. Un ofițer indian care s-a întors din atacul din 15 iunie a spus: „Până și oamenii noștri în retragere au fost vânați și loviți de chinezi; printre morți, există unii care se aruncaseră în râul Galwan pentru a scăpa de urmărire. Chinezii se organizaseră în „echipe ale morţii”». Câţiva dintre răniții care au rămas peste noapte pe câmp au murit înghețaţi. Indienii cred că chinezii au folosit deja în bătălia de pe valea Galwan experți militari în disciplina artelor marțiale, o formă tradițională de instruire în Armata de Eliberare a Poporului.

Autorităţile din New Delhi trimit în zonă trupe de Vânători de munte, singurele capabile să reziste în condiții climatice extreme, care uzează corpul și plămânii. Beijingul a preferat discreţia, negând că ar fi avut, la rândul său, victime în ciocnirea din 15 iunie. Surse indiene susțin, în schimb, că chinezii au pierdut și ei aproximativ douăzeci de soldați. Presa chineză susține că nu a transmis ştiri referitoare la această situaţie „dintr-un sentiment de responsabilitate”, pentru a da timp diplomației să dezamorseze izbucnirea tensiunii. Înalți oficiali ai celor două părți s-au întâlnit și au negociat o nouă pauză în operațiuni.

Ne puteți urmări și pe Google News

Însă fotografiile din satelit publicate recent au evidențiat construirea, în ultimele luni, a unor noi avanposturi fortificate pe partea chineză și a unor drumuri accesibile tancurilor, pe partea indiană.

China și India s-au confruntat într-un război deschis în 1962, când armata din New Delhi a suferit o înfrângere umilitoare, iar armata din Beijing s-a stabilit în regiunea Aksai Chin. Ultimele victime ale acestei provocări din Himalaya între două puteri nucleare au fost numărate în urmă cu 45 de ani.