Evenimentul Zilei > EVZ Special > Baza scutului anti-rachetă în atenția Congresului SUA. Prinsă în războiul dintre Trump și fostul său secretar al Apărării, România se apără cu un dosar al primarului de la Deveselu
Baza scutului anti-rachetă în atenția Congresului SUA. Prinsă în războiul dintre Trump și fostul său secretar al Apărării, România se apără cu un dosar al primarului de la Deveselu

Baza scutului anti-rachetă în atenția Congresului SUA. Prinsă în războiul dintre Trump și fostul său secretar al Apărării, România se apără cu un dosar al primarului de la Deveselu

Pe 1 ianuarie, Bloomberg spune că James Mattis, secretarul Apărării care a demisionat pe 21 decembrie 2018, a autorizat cheltuieli inutile pentru baza de la Deveselu. În octombrie, DNA l-a trimis în judecată pe primarul comunei, acuzat că a cerut, în urmă cu 3 ani, o mită pe care nu a primit-o niciodată.

Scandalul dintre Donald Trump și James Mattis, fostul secretar de stat al Apărării, despre fondurile cheltuite de americani pentru baza de la Deveselu, scoate la iveală încă un element interesant: autoritățile din România, prin DNA, au făcut un dosar primarului din Deveselu tocmai pentru o parte din această afacere bizară. Sunt americanii în eroare și banii nu au ajuns la ministerul român al Apărării sau se încearcă la noi acoperirea prin inculparea unui pion fără importanță pentru alianța dintre cele două țări.

 

Un dosar venit pe nepregătite

Pe 22 octombrie 2018, fără nicio știre care să anunțe evenimentul, cum ar fi audieri sau percheziții, așa cum ne-a obișnuit DNA când e vorba de dosarele unor oficiali, eram anunțați că Ion Aliman, primarul din comuna devenită celebră pentru că găzduiește baza din cadrul programului Scutului anti-rachetă, este trimis în judecată pentru o faptă de luare de mită, consumată, potrivit procurorilor, a momentul când ar fi cerut niște bani, chiar dacă nu i-a primit niciodată.

Acum, prin dezvăluirile făcute de cei de la Bloomberg, lucrurile pot fi legate. În primul rând e vorba tot de un drum de acces, în valoarea indicată la audierile din Congresul american, 2.9 milioane de dolari. Apoi data apariției știrii este importantă, imediat după audierea generalului în rezervă James Mattis în Congres pentru cheltuielile din Deveselu, dar înainte de plata efectivă din fondul de rezervă american, 19 noiembrie.

Un drum de 620 de metri

Iată comunicatul de atunci, urmat de câteva completări:

„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secţia de Combatere a Infracţiunilor Asimilate Infracţiunilor de Corupţie au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului ALIMAN ION, primar al comunei Deveselu, județul Olt, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:

La data de 26 ianuarie 2015, în contextul derulării unui contract de execuție lucrări („Modernizare drumuri în comuna Deveselu, jud. Olt, 11,517 km – Asfaltare”), inculpatul Aliman Ion, în calitatea menționată mai sus și cea de ordonator de credite, a pretins în mod direct reprezentantului unei Asocieri de firme (martor în cauză) suma de 50.000 lei și a acceptat promisiunea acestuia din urmă de a-i remite suma de 70.000 lei (ce reprezenta un procent de 5% din contravaloarea unor lucrări deja executate la construcția unei porțiuni din contractul menționat, respectiv un drum în lungime de 620 m).

Inculpatul Aliman Ion, în calitate de primar al comunei Deveselu și ordonator de credite, a condiționat de plata mitei sus-menționate deblocarea și efectuarea, de către unitatea administrativ-teritorială, a unei plăți la care societatea comercială era îndreptățită, în procedura de derulare a contractului de execuție lucrări.

Remiterea efectivă a banilor nu a mai avut loc, deși ulterior consumării faptei de luare de mită (în forma pretinderii), au avut loc discuții între inculpatul Aliman Ion și reprezentantul societății comerciale privind modalitatea de remitere. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului București. Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.”

Contractorii de a căror frică a dat Mattis banii

Trebuie spus că mita fusese cerută (momentul comiterii faptei, potrivit DNA) în 2015 și trimiterea intempestivă în judecată a venit 3 ani mai târziu, dar asta nu e chiar neobișnuit pentru tehnica de lucru a DNA. Să fi ajuns un secretar de stat al SUA, echivalentul poziției de ministru în Europa, în fața Congresului din cauza unui primar din Oltenia? Apar noi date: drumul de acces are 620 de metri și face accesul de la DN54 Corabia-Caracal la baza militară. Contractul a fost finalizat în iunie 2013 (!) de o asociere de firme, condusă de compania giurgiuveană Construct Plus, legată de numele lui Mădălin Stan, finul și prietenul controversatului om de afaceri Nelu Iordache. În textul celor de la Bloomberg, drumul are mai mulți kilometri. Sunt două drumuri diferite, care au valori aproximativ egale, deși sunt de lungimi clar diferite? Probabil că nu. Drumul are 11,5 km, dar primarul a blocat plata pentru doar 620 de metri. Valoarea mitei cerute, 70.000 de lei ar fi reprezentat, potrivit DNA 5% din totalul lucrării, 9.2 milioane de lei, adică suma din audierile făcute în America. Mita ar fi fost cerută pe 26 ianuarie 2015, primarul amenințând că blochează plata pentru construirea drumului. Tot în acest dosar ar fi fost cercetat, dar acuzațiile au fost clasate, tot la 22 octombrie 2018, împotriva omului de afaceri Sorin Păduraru, cel care a preluat lucrarea, după ce firma lui Stan s-a retras din asociere. Panduru este unul dintre denunțătorii pentru luare de mită în dosarul controversatului consilier de stat Darius Vâlcov.

Analiza publicată pe 1 ianuarie de Bloomberg ar fi trebuit să dezlănțuie un scandal în România sau măcar reacții vehemente din partea Ministerului Apărării, în care să se apere. La insistențele noastre pentru a le afla opinia legată de acuzele aduse, am primit răpunsul că trebuie să așteptăm reînceperea programului de lucru. Iată textul de pe Bloomberg, tradus integral:

 

De ce a cumpărat Pentagonul pentru România o mașinuță „ieftină și veselă”

Nimeni la Pentagon nu poate să-și dea seama de ce contribuabilii americani au cumpărat o mașină Dacia Sandero Stepway 2 pentru ministerul apărării din România, dar se pare că un un astfel de gest întărește alianțe și netezește relațiile între parteneri. Este un mister pentru că Dacia nu este un avion de luptă, un sistem de rachete sau un rezervor. Este un hatchback mic, descris de un reviewer auto drept „ieftin și vesel”.

Fostul secretar al apărării, Jim Mattis, care și-a părăsit locul de muncă odată cu venirea noului an, a aprobat că US Marine să cheltuie 2,9 milioane de dolari dintr-un fond pentru „cheltuieli extraordinare” pentru plata contractorilor locali pentru construcția unui drum perimetral în jurul unei baze din România, site-ul de top al apărării antirachetă din Europa – și să plătească factura pentru mașină o dată cu drumul. „

 

Relatii Internationale”

„Cred că plata va evita daunele relațiilor internaționale dintre S.U.A. și România, precum și opinia publică adversă”, a scris Mattis în octombrie, pentru a informa că aceste cheltuieli, dezvăluite anterior, urmau să fie făcute pe 19 noiembrie.

Fostul purtător de cuvânt al Pentagonului, Mike McCord, a declarat întrun e-mail că „este neobișnuit, indiferent de sursa de finanțare, să cred că folosesc fonduri din SUA pentru a cumpăra un vehicul pentru o țară gazdă pe teritoriul națiunii gazdă, spre deosebire de cazul mai ușor de înțeles al achiziției unui vehicul care să sprijine un partener de coaliție într-un teatru de operațiuni precum Afganistan”.

Plata către Ministerul Apărării Naționale a României este din aceleași fonduri pe care personalul navei cu sediul la Forțele Navale U.S.-Europa-Africa din Napoli, Italia, a vrut eronat să le facă, în 2016 și 2017, fără o autorizare corespunzătoare. Atunci plata a fost oprită înainte ca aceste fonduri să fie transferate.

Plata în România este puțin mai mult decât o eroare de rotunjire pentru un departament responsabil pentru partea leului din bugetul de securitate națională, de 716 de miliarde de dolari, pe care Congresul l-a aprobat pentru acest an fiscal. Cu toate acestea, demonstrează pașii uneori mici și mărunți pe care Mattis i-a făcut pentru a consolida legăturile cu aliații, în acest caz un membru al NATO care găzduiește un sistem-cheie al armelor americane.

În scrisoarea sa de demisie adresată președintelui Donald Trump, Mattis a arătat că președintele a răsturnat aceste relații, scriind că „puterea noastră ca națiune este strâns legată de puterea sistemului nostru unic și cuprinzător de alianțe și parteneriate”.

 

Perimetrul rutier

Cele 2,9 milioane de dolari au fost destinate în primul rând lucrărilor de proiectare și construire a unui drum marginal de 12,4 kilometri la baza militară Deveselu din sudul României. Ea este ocupată în comun de personalul de sprijin al navelor și de forțele românești și este amplasamentul instalației de apărare antirachetă americană Aegis, destinată interceptării rachetelor iraniene îndreptate spre Europa.

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Eric Pahon, a făcut un comentariu. Căpitanul John Perkins, purtătorul de cuvânt al comandamentului de la Napoli, a declarat într-un e-mail că oficialii de anul trecut au solicitat secretarului marinei să aprobe fondurile prin utilizarea „serviciului de urgență și a cheltuielilor extraordinare ca mijloc adecvat pentru a efectua această plată” drumul va ajuta forțele românești să ofere o mai bună securitate externă „pentru bază”. Mattis a declarat în scrisoarea sa (e vorba de scrisoarea către Congresul american, n.n.) că antreprenorii din România „care execută proiectul au întreprins acțiuni în justiție împotriva Ministerului Apărării din România, pentru efectuarea plăților”.