Ministerul Sănătății vrea să protejeze tinerii de efectele nocive pe care aceste băuturi le pot avea asupra organismului minorilor, astfel că, a pus în dezbatere publică un proiect de hotărâre de Guvern care prevede interzicerea vânzarea lor tinerilor cu vârste sub 18 ani, dar şi comercializarea prin automate.
Tot mai mulți tineri consumă, în mod frecvent, chiar și în pauzele de la școală, celebrele băuturi energizante. Alarmant este faptul că vârsta adolescenților care se „energizează” astfel, scade de la an la an, ajungând să le consume și copilași mai mici de 10 ani.
18% din consumatori au sub 10 ani
Statisticile arată că 68% din adolescenţi şi 18% din copiii sub 10 ani consumă băuturi energizante, față de doar 30% dintre adulți.
Proiectul inițiat de Ministerul Sănătății prevede, pe lângă interzicerea vânzării băuturilor energizante către minori, și interzicerea comercializării acestora în unităţi sanitare, în incinta şi la o distanţă mai mică de 50 metri faţă de orice punct de acces în unităţi de învăţământ, cu excepţia unităţilor de învăţământ superior. „Prezenta hotărâre are drept scop protejarea sănătăţii populaţiei din România prin stabilirea unor măsuri privind prevenirea şi limitarea efectelor consumului de băuturi energizante de către populaţie, prin interzicerea comercializării băuturilor energizante către minori, prin desfăşurarea de activităţi de informare şi educare a populaţiei şi informarea consumatorilor cu privire la efectele consumului de băuturi energizante asupra sănătăţii”, se arată în proiectul care este pus în dezbatere publică până pe 25 iulie.
Energizați pe moment, efecte negative pe termen lung
Specialiștii atrag atenția asupra faptului că băuturile energizante pot fi extrem de dăunătoare organismului, prin conținutul mare de zahăr, cofeină, aminoacizi și vitamine, mai ales pentru tineri. Din nefericire acest consum a crescut în ultimii ani și în rândul adolescenților, mai ales în perioadele cu efort intelectual intens, cum sunt cele cu teze și examene.
„Nu recomand acest consum nici măcar în cantități reduse sau ocazional. Efectele adverse pot apărea oricând, mai ales dacă aceste energizante se combină cu băuturi alcoolice, cafea sau alte stimulente. Conținutul mare de cofeină stimulează activitatea mentală și chiar dacă inițial parcă ne dau aripi, urmează și momentele în care suntem lipsiți de energie mai mult decât înaintea consumului.
Carnitina produce modificări la nivelul ratei metabolismului, iar taurina crește rezistența la efort a mușchiului inimii. Conținutul mare în zahăr poate produce dereglări la nivelul metabolismului glucidic prin descărcările mari de insulină.
La nivelul sistemului nervos pot avea efecte pe termen lung: se poate crea dependență, alterarea metabolismului celulei nervoase, inducerea stării de agitație, schimbarea ritmului somn-veghe, hiperexcitabilitate”, a explicat, pentru Evenimentul Zilei, doctorul Ramona Andronache, medic specialist medicină de familie și consilier metabolic.
Pe de altă parte, dr. Florin Bica, purtătorul de cuvânt al Spitalului Clinic de Urgență Bagdasar Arseni, ne-a transmis că medicii neurologi nu văd băuturile atât de nocive, dacă sunt consumate cu moderație.
„Conform informațiilor oferite de medicul neurolog energizantele utilizate în cantități mici și medii au efecte benefice. Numai consumul în cantități exagerate duce la efecte nocive”, ne-a declarat acesta.
În Occident, energizantele sunt vândute doar în farmacii
Dacă proiectul va intra în vigoare, România se va alinia cu restul statelor europene în care energizantele sunt interzise minorilor, ca urmare a efectelor nocive pe care acestea le au, dar și a fatalității provocate de consumul exagerat. În țări precum Franța, Danemarca și Norvegia, sunt vândute doar în farmacii, fiind considerate medicamente. Recent, autoritatile suedeze au declanșat o anchetă privind decesul a trei persoane, posibil pe fondul consumului de băuturi energizante.
Conțin prea multă cofeină
Cantitatea ridicată de cofeină din băuturile energizante este de trei ori mai mare decât cea din alte băuturi pe bază de cofeină, precum cafeaua sau cola, fapt care poate duce la anumite stări, precum anxietatea, tulburările de somn sau creșterea tensiunii, sau mai grav, la afecțiuni cardiace.