Casele pentru sinistraţi sunt goale, iar sătenii locuiesc încă în gospodăriile afectate de inundaţiile din 2006.
În aprilie se fac doi ani de când apele au schimbat destinul satului doljean Rast. După ce s-au retras, puhoaiele au lăsat în urmă o lume întoarsă parcă pe dos. La un kilometru de satul sinistrat, Rastul Nou e aproape pustiu: ţăranii au preferat mai degrabă să-şi ridice tot felul de gherete în curţile pline de moloz decât să se mute în casele construite de guvern sau de Gigi Becali. „Nu mă mut, da’ nici nu o dau“ Câmpul pe care a fost ridicat Rastul Nou s-a transformat în ultimele luni într-un depozit de gunoaie, iar vechiul sat este încă „îngropat“ sub munţii de moloz din curţile oamenilor. Cu toate acestea, sătenii nu s-au lăsat strămutaţi, dar asta nu i-a împiedicat însă să-şi improvizeze garduri multicolore pentru a-şi delimita proprietăţile din Rastul Nou. „A zis domn’ primar că vine cineva să ia molozul ăsta, da’ n-a mai venit nimeni. Noi ce să facem cu el? Avem casă de la Aneleu’ în deal, dar nu stăm în ea. Păi, ce să punem în ea? Că e goală. Ne-a luat apa tot. Când ‘om avea pat, masă, ne ducem“, spune o femeie la vreo 40 de ani, care se recomandă după numele bărbatului, Popa Constantin. Pământul l-a dat în arendă, iar casa din Rastul Nou zice că nu o vinde sub nicio formă. „Copiii noştri unde să stea? Avem şi noi copii“, adaugă săteanca. Vecina ei, Elena Cuţitaru, o aprobă în tot ce spune. Are şi ea casă în Rastul Nou, dar în loc să se mute şi-a construit o cămăruţă printre ruinele fostei gospodării. „Nu mă mut, da’ nici nu o dau“, susţine Elena Cuţitaru. Nu se mută din cauza drumului Curioasă să vadă de ce i se pozează casa cea nouă din Rastul Vechi, Leana Becheru iese la poartă cu paşi înceţi şi precauţi. Stă la strada principală, şi termopanele de la casa cea nouă, ridicată de băiatul de la Calafat, îi strălucesc în soare. Mama Lenea, aşa cum îi zic localnicii, are casă şi în Rastul Nou, dar nu stă acolo că e departe rău. „Am ridicat casa a veche, da’ am şi casă de la Aneleu’, în deal. Nu mă mut în ea, că faci un kilometru şi mai bine pe jos. De vândut oricum nu o s-o vând, că acum aşteptăm să vină şi la noi pe linie să ne dea domn’ primar titlurile. O ţin acolo pentru copii“, recunoaşte femeia. „Ce era să facem acolo?“ În Rastul Nou, două străzi sunt străjuite de o parte şi de alta de casele construite de Gigi Becali, iar una dintre ele chiar îi poartă numele. Puţinii localnici sunt mândri de locuinţele lor, iar fiecare casă are o plăcuţă cu numele proprietarului. Oamenii spun că s-au mutat în satul de pe deal pentru că inundaţiile de acum doi ani nu le-au mai lăsat nimic din vechile gospodării. „Un morman de pământ. Ce era să mai facem acolo? Oamenii au rămas în sat, unde au mai avut pe ce să mai ridice câte ceva“, spun cei care au venit să stea în locuinţele ridicate pentru sinistraţi. În faţa casei „Belu Ion“, câţiva vecini s-au strâns să admire gardul proaspăt construit. „Cum era să stăm fără gard? Am văruit şi ne-am făcut şi o sobă mică pentru a avea cu ce ne încălzi. Pocăiţii ăia de şi-au făcut biserică în sat ne-au dat şi calculator. Avem şi televizor“, spune zâmbind Olimpia Belu.