Apărarea antiaeriană sârbă este, până în prezent, singura care se poate lăuda că a doborât un avion de luptă, din clasa celor numite „invizibile”, respectiv un F-117 „Night Hawk”, în timpul războiului din Kosovo, în 1999.

Sistemul folosit de sârbi la doborârea „Șoimului nopții” a fost un S-125 Neva/Peciora (nume de cod NATO: SA-3 GOA), asociat cu un radar IRL 131 Terek (cod NATO: P-18 „Spoon Rest”), funcționând pe banda de frecvențe VHF (30-300MHz).

Adică echipamente deja vechi la vremea respectivă, arată o analiză realizată de site-ul militar Opex360.

În ultimii ani, însă, Serbia a dus o campanie de modernizare a capacităților sale în materie de apărare antiaeriană.

Astfel, în 2017, a primit de la Belarus două sisteme de rachete Buk, de origine rusă, împreună cu un lot de patru avioane MiG-29.

În anul precedent, s-a vorbit că Belgradul negocia cu Moscova achiziționarea a patru baterii Buk-M1 sau Buk-M2.

Apoi, în 2019, producătorul francez MBDA a obținut un contract pentru livrarea de sisteme de apărare antiaeriană cu rază scurtă MISTRAL-3 forțelor sârbe.

Iar în februarie, anul acesta, Belgradul a anunțat că Moscova tocmai i-a livrat un prim sistem Pantsir S1.

În mod evident, lista nu se oprește aici. Potrivit site-ului Balkan Security Network, care se bazează pe un raport annual de activitate al societății publice YugoImport SDPR J.P., însărcinată în Serbia cu exporturile și importurile  de armamente și echipamente de apărare, Belgradul a comandat trei exemplare din sistemul de apărare antiaeriană chineză FK-3 (foto mare), dezvoltat de către China Aerospace Science and Industry Corporation (CASIC) și comercializat de China Precision Machinery Import Export Corporation (CPMIEC).

Este unul dintre cele mai mari contracte de achiziții semnate anul trecut de Serbia, probabil cu ocazia unei deplasări a președintelui sârb Alexander Vucici în China, în aprilie 2019.

Versiunea pentru „export” a sistemului HQ-22, el însuși copiat după sistemul rus S-75 Dvina (cod NATO: SA-2 Guideline), FK-3 funcționează cu un radar cu antenă cu baleiaj electronic pasivă (PESA).

Lansatorul este montat pe un șasiu Hanyang 8×8, dotat cu cabină de control, cu dispozitiv de lansare și patru spații de depozitare pentru rachete.

Tirul se efectuează pe o rampă înclinată la 50 de grade, cu plecarea la cald a rachetei intercceptoare.

Potrivit unui raport al Ministerului francez al Apărării, prezent la salonul China AirShow 2016, FK-3 asigură „protecția trupelor și a instalațiilor împotriva amenințărilor aeriene de tipul avioanelor, elicopterelor, dronelor, muniției ghidate sau rachetelor de croazieră”.

Teoretic, este eficace împotriva țintelor care evoluează la 100 de kilometri distanță, la o altitudine maximă de 27.000 de metri.

Încet-încet, China deține o cotă tot mai importantă din echipamentele forțelor sârbe. Recent, acestea au primit șase drone tactice CH-92A, care pot fi înarmate, în cadrul unui contract de 30 de milioane de dolari.

În general, arată Opex360, Serbia este un teatru de luptă pentru influență între Rusia și China. Însă, în ciuda legăturilor culturale și religioase, ca și a statului de observator acordat Belgradului în interiorul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), Beijingul pare că ia fața Moscovei, grație investițiilor sale, ca și a împrumuturilor ( care reprezintă deja 12% din datoria externă a țării) oferite în cadrul strategiei chineze „noul drum al mătăsii”.