Editura Evenimentul si Capital

Băsescu şi "ţepele" Victoriei portocalii

a215fd78c74f7070b88bae2f357712d9
Autor: | | 113 Comentarii | 0 Vizualizari

"Adriane, ce blestem o fi pe poporul ăsta să aleagă între doi foşti comunişti, după atâţia ani ?".

Cam aşa suna replica jucată cu suficientă convingere de candidatul „dreptăţii şi al adevărului” în noiembrie 2004. Şi poporul, a cărui soartă nefericită era deplânsă, a ales: Traian Băsescu. Poate pentru că, în comparaţie cu „arogantul” Năstase, pasionat de vânătoare şi de artă, stăpân peste marele partid al baronilor, marinarul venit de la Primăria Capitalei, pe valurile revoluţiei portocalii, părea un fost comunist gata să îşi asume erorile trectului şi să devină un preşedinte care să joace pe o singură carte - Constituţia. În pofida imaginii PSD de partid corupt, formaţiunea a obţinut cel mai mare număr de mandate, înfrângerea din scrutinul ce a avut loc în toamna lui 2004 fiind exclusiv a lui Adrian Năstase. Bătălia a fost una destul grea şi, la fel ca în 1996, a fost nevoie de formarea unei alianţe politice între PNL şi PD pentru înlăturarea pesediştilor de la putere. Dacă cele două partide de opoziţie ar fi participat separat la alegerile de atunci, nici liberalii, nici democraţii lui Traian Băsescu nu ar fi avut şanse. Alianţa nu s-a bazat pe afinităţi de ordin doctrinar- PNL partid istoric, de centru-dreapta avea puţine lucruri în comun cu, pe atunci, social-democraţii lui Traian Băsescu, desprinşi din fostul FSN. Revoluţia portocalie Promisiunea unei bătălii anticorupţie ce ar fi trebuit să culmineze cu „ţepele din Piaţa Victoriei” a stat în centrul mesajului electoral al candidatului Alianţei PNL-PD. Unul din momentele electorale care au atârnat greu în cucerirea Palatului Cotroceni a fost reconfigurarea tandemului Stolojan-preşedinte, Traian Băsescu-premier. Scena retragerii din cursa prezidenţială a candidatului liberal Theodor Stolojan a fost jucată şi ea în aşa fel încât să maximizeze efectul emoţional. Băsescu plânge în direct, în prime time, pe umărul aliatului său Thedor Stolojan, despre care se zvonea că este grav bolnav. Constituţia intră în scenă prin piaţă Depunerea jurământului de către Traian Băsescu, în faţa Parlamentului, într-o şedinţă solemnă împinsă spre miezul nopţii, avea să fie începutul „preşedintelui jucător” şi deja sfârşitul simbolic al „revoluţiei portocalii”, chiar dacă, ulterior, PD va ţine să adopte oficial această culoare, abandonând albastrul odată cu social-democraţia şi trecerea la doctrina populară. Preşedintele ales, Traian Băsescu, şi premierul ce va fi desemnat, Călin Popescu Tăriceanu, îşi ţin discursul victoriei la un miting organizat de data aceasta în Piaţa Constituţiei. Cei doi se îmbrăţişeasză pe scenă, purtând canadiene portocoalii. Imaginea lor plasată exact în Piaţa Constituţiei devine, în timp, o ironie a istoriei şi asta pentru că personajele din poza cu pricina ajung la un război fără precedent, pe care numai cei chemaţi să interpeteze legea fundamentală îl pot media. În niciun alt mandat, judecătorii Curţii Constituţionale nu au avut mai mult de lucru ca în perioada 2005-2009. Preşedintele „jucător” avea să aducă cu el utilizarea la maximum a procedurilor, până la limita abuzului, de toate părţile implicate în conflict, blocajul instituţional atât în Parlament, dar mai ales în relaţia Preşedinţie-Guvern. Armele lui Băsescu: suspendarea miniştrilor Cabinetului Tăriceanu, refuzul semnării decretelor de numire a miniştrilor, consultarea populaţiei prin referendum, refuzul iniţial al promulgării legilor, atacarea lor la Curtea Constituţională. PURificarea de „soluţia imorală” Traian Băsescu reuşeşte să rupă PUR din alianţa pe care acesta o avea cu PSD şi alături de UDMR să formeze Cabinetul Tăriceanu I, însă la scurt timp este cuprins de remuşcări şi îşi anunţă planurile: scoaterea PUR din Coaliţie, dizolvarea Parlamentului şi declanşarea alegerilor anticipate, fuziunea PNL şi PD pentru formarea unui partid unic. Pe 6 ianuarie, într-un interviu acordat cotidianului Adevărul, preşedintele spune că regretă faptul că a adus PUR la guvernare. "Personal, sunt un adept al unor anticipate imediate pentru a scăpa de o soluţie imorală care se numeşte PUR. Este o soluţie politică pe care eu am negociat-o din nevoia instalării unui Guvern, dar ea mi se pare lipsită de moralitate”, declara şeful statului, în 6 ianuarie 2005. El spune că a optat pentru această soluţie în interes naţional, acelaşi argument pe care îl va invoca şi la final de mandat, atunci când pune în practică visul său: guvernul PD-L-PSD. Înaintea anticipatelor, Băsescu mai spune că ar trebui declanşate procedurile parlamentare pentru schimbarea preşedinţilor celor două Camere, ambii PSD- Adrian Năstase la Camera Deputaţilor şi Nicolae Văcăroiu la Senat. Declaraţia avea să aibă efect imediat- Coaliţia demarează procedurile de revocare a celor doi, însă pentru a putea face acest lucru este necesară modificarea regulamentului de funcţionare şi organizare a celor două Camere. Se declanşează astfel un război de guerillă ce avea să dureze aproape un an, Parlamentul fiind blocat cu dezbaterea zi de zi a regulamentului. Rezulatul: s-a ajuns la Curtea Constituţională, însă efectul nu a fost cel scontat. Nicolae Văcăroiu îşi duce mandatul la căpăt, iar Adrian Năstase este forţat de partid să demisioneze, la începutul lui 2006, din cauza prejudiciilor de imagine aduse PSD. Răpirea jurnaliştilor În martie 2005, opinia publică avea să fie bulversată de răpirea jurnaliştilor români în Irak de către grupări teroriste, această din urmă sintagmă revenind astfel, într-un mod neaşteptat, în mentalul colectiv după experinţa lui decembrie 89. La Palatul Cotroceni se formează o celulă de criză, iar în centrul acestui episod apare omul de afaceri Omar Hayssam, cunoscut ca apropiat al PSD, devenit ulterior punct vulnerabil pentru candidatul Traian Băsescu. Pe durata întregii poveşti, informaţiile care au circulat au fost, cum altfel decât nesigure, însuşi Traian Băsescu vorbind despre posibilitatea unei intoxicări. "S-a făcut deja o analiză, nivelul de intoxicare a presei în acest caz este comparativ cu cel de la Revoluţie, mă refer aici atât la forţa intoxicării, cât şi la forţa presei intoxicate. (…) Ştim persoanele care au intoxicat presa. (…)Vom face toate aceste lucruri publice la timpul lor, inclusiv interesele aflate în spatele intoxicării", declara şeful statului atunci. Nici până în prezent cazul nu a fost elucidat. În schimb,la bilanţul prezentat Parlamentului, în septembrie 2009, Traian Băsescu a evocat episodul răpirii celor trei jurnalişti ca fiind un succes al modului în care au acţionat instituţiile statului. Război total cu premierul La doar câteva luni de convieţuire paşnică cu liberalii lui Tăriceanu izbucneşte războiul între Palate, care va dura până la alegerile parlamentare din noimebrie 2008. Dorinţa lui Băsescu de a declanşa anticipate, sub pretextul fructificării electorale a capitalului de imagine al alianţei, se concretizează în anunţul premierului că va demisiona. Liberalii află de la televizor de intenţia şefului lor de partid, însă acesta se va răzgândi imediat. Motivul oficial invocat într-o perioada în care Moldova se confrunta cu inundaţii de proporţii este acela că ţară este sub ape. În esenţă însă răzgândirea lui Tăriceanu a avut la bază neîncrederea în Traian Băsescu şi calcule politice conform cărora demisia nu era o certitudine că Parlamentul va fi dizolvat, substratul fiind doar înlocuirea sa cu Theodor Stolojan. Bileţelul roz al doamnei Udrea Din acest moment, Tăriceanu devine adversarul lui Traian Băsescu, preşedintele descoperind ulterior că „mafia a ajuns pe masa guvernului”. În paralel, PD îi presează pe liberali să ia o decizie cu privire la fuziunea dintre cele două formaţiuni şi crearea unui partid care să adere la familia europeană a popularilor. În acelaşi timp, Thedor Stolojan revine brusc, după retragerea sa din cursa prezidenţială, şi încearcă să preia conducerea PNL. Coincidenţă, chiar în ziua în care liberalii aveau un congres extraordinar de reconfirmare a lui Tăriceanu în funcţia de preşedinte, fosta şefa a cancelariei prezidenţiale, Elenea Udrea scoate din „arhiva” sa celebrul bileţel roz prin care premierul liberal îi cerea preşedintelui să arunce o privire peste dosarul lui Dinu Patriciu, dacă are ..timp. Şi războiul a continuat în acelaşi ritm, până şi după destrămarea alianţei care l-a adus pe Traian Băsescu la Palatul Cotroceni. Somaţi de PD, liberalii resping fuziunea, percepută ca o tentativă de a şterge PNL din istorie, iar gruparea Stolojan este exclusă şi va forma Partidul Liberal Democrat, acesta din urmă fuzionând cu PD şi constituind Partidul Democrat-Liberal. PD va fi dat afară de la guvernare. Turta dulce de la Bruxelles Ameninţată tot timpul cu activarea clauzei de salvgardare pe justiţie, România devine însă membră cu drepturi depline a Uniunii Europene, de la 1 ianuarie 2007. Odată atins acest obiectiv de politică externă conflictul dintre preşedinte şi premier nu mai ţine cont nici de formalităţile impuse de comunicarea instituţională dintre cei doi. Participarea la Consiliul European de iarnă din 2006 este cam ultima călătorie pe care cei doi o fac cu acelaşi avion, iar poza Băsescu-Tăriceanu rupând harta României din turta dulce de Bruxelles este şi ea printre ultimele momente de consens, consumate la ceremonia dedicată aderării. Laitmotivul sistemului ticăloşit Miniştrii liberali sunt suspendaţi de preşedinte la oră de maximă audienţă, pe motive de corupţie sau abuz în serviciu şi chiar dacă unii dintre aceştia primesc NUP nu se vor mai întoarce la Palatul Victoria. Numirea înlocuitorilor este blocată de şeful statului, iar premierul apelază la arbitrajul CCR. Cel mai celebru caz este cel al mapei profesionale a Noricăi Nicolai, nominalizată pentru ministerul Justiţiei. Deşi în toată perioada postcomunistă a făcut parte din guverne, a fost parlamentar sau primar, aşa cum înainte de 89 a fost membru PCR, Traian Băsescu descoperă că sistemul s-a ticăloşit, iar sintagma este invocată continuu în discursurile sale. Un sistem ticăloşit care se opune îndemnurilor sale de reformare a statului. Tema sa preferată este aceea a refuzului de a face „compromisuri” cu acest sistem, întruchipat fie de Cabinetul Tăriceanu II, fie de Parlament, evident cu excepţia parlamentarilor PD-L. Parlamentul, criticat vehement pentru că obstrucţionează justiţia şi îi apără pe cei corupţi, aprobă începerea urmăririi penale pentru foşti sau actuali miniştri: de la Adrian Năstase însuşi pentru dosarele Zambaccian şi Mătuşa Tamara, până la pesedistul Miron Mitrea şi liberalul Paul Păcuraru sau conservatorul Codruţ Şereş. Lista va fi întregită mult mai târziu de democrat-liberala Monica Iacob Ridzi. Cu toate acestea, niciun demnitar nu este condamnat pentru acte de corupţie, prin decizie a instanţei judecătoreşti, procesele fiind în diferite faze de judecată. Condamnarea comunismului şi huiduielile de la CNSAS Singurul obiectiv atins de preşedinte este cel legat de condamnarea comunismului, într-un gest dublat de predarea dosarelor din arhiva SRI către CNSAS. Lectura raportului comisiei prezidenţiale pentru condamarea comunismului (Comisia Tismăneanu) a fost marcată de boicotul PRM, Vadim Tudor şi colegii săi venind dotaţi cu bannere şi fluiere pentru a da un întreg spectacol. Traian Băsescu nu a pledat şi pentru aprobarea Legii lustraţiei, fără de care demersul său de condamnare a comunismului rămâne unul stric formal şi fără un efect real. Deconsprirarea securiştilor prin predarea dosarelor s-a dorit a fi o altă realizare. Pe fondul unui nou blocaj la nivelul conducerii CNSAS, Traian Băsescu merge la sediul instituţiei în dorinţa de a fi eroul pozitiv care rezolvă criza. Efectul de imagine este invers- pentru prima oară este huiduit, de mulţimea din faţa sediului. Acuzat el însuşi de colaborare cu Securitatea, CNSAS susţine că nu există niciun dosar pe numele său. Scurgerea celor două decenii de la revoluţie nu alungă problemele cu trecutul comunist, astfel încât, în 2008, Legea Ticu este desfiinţată de o decizie a Curţii Constituţionale, în cadrul unui proces intentat de Dan Voiculescu. Liderul "soluţiei imorale" contestase verdictul CNSAS de colaborare cu securitatea. Guvernul intervine pentru a aduna cioburile sparte de decizia CCR şi emite o ordonanţă de urgenţă, căutând o formulă care să permită continuarea activităţii acestei instituţii. Până una alta, Mona Muscă rămâne singurul lider marcant care plăteşte semnarea unui angajament cu securitatea, ea fiind exclusă din PNL în baza unei decizii a partidului de eliminare tuturor "turnătorilor". Deşi "adoptată" de PD-L, ea se retrage din viaţa publică. Tentativa de a "confisca" Piaţa Universităţii Promisiunea de a juca totul pe o singură carte- Constituţia se întoarce împotriva sa şi aduce o premieră: suspendarea preşedintelui de către Parlament în primăvara lui 2007. Aşa se naşte Coaliţia celor 322 care decide să îl trimită pe Traian Băsescu înapoi cu faţa către popor, acuzându-l de grave încălcări ale legii fundamentale-de la modul în care desemnat premierul, până la avertizarea miniştrilor să aibă grijă ce vorbesc la telefon. CCR avizase negativ solicitarea Parlamentului, invocând faptul că nu poate fi vorba despre fapte grave ce contravin Constituţiei. Deşi Traian Băsescu promisese că demisionează în cinci minute de la suspendare, preşedintele uită cam tot în cinci minute promisiunea sa. Referendumul din mai 2007 îl readuce la Palatul Cotroceni, românii pronunţându-se împotriva demiterii şefului statului, victimizat de Coaliţia 322. Reconfirmarea în funcţia supremă în stat este celebrată în Piaţa Universităţii, unde promite, din nou în zadar, că va reveni o dată la 3 luni pentru a da socoteală "poporului". Gestul său este interpretat de unii drept o tentativă de confiscare a zonei libere de neocomunism, gest pentru care este criticat. Raportul către naţiune nu avea însă să fie pus în practică, iar Piaţa Univeristăţii este lăsată în grija istoriei. În schimb, finalul mandatului din 2009 îl găseşte în aceeaşi ipostază a acuzaţiilor de încălcare a spiritului Constituţiei prin refuzul de a-l desemna pe Klaus Johannis drept premier, deşi acesta este susţinut de o majoritate parlamentară. Traian Băsescu nu se opreşte aici cu lectura Constituţiei-în pofida faptului că aceasta nu îi permite să dizolve Legislativul în ultimele şase luni de mandat, Traian Băsescu ameninţă că o va face. Ulterior revine şi susţine că totul a fost...o greşeală de exprimare. Uninominalul, Ridzi şi blonda de la Golden Blitz Votul uninominal este bifat şi el ca o realizare prezidenţială, deşi nu a fost altceva decât o armă politică descoperită prin 2007, după ce, cu ceva timp în urmă, aflat la o şcoală de vară a tinerilor democraţi Traian Băsescu declara că societatea românească nu este pregătită pentru o astfel de reformare a sistemului electoral. Pentru a-şi ajuta partidul să obţină un scor cât mai bun în primele alegeri europarlamentare, din noimebrie 2007, Băsescu convoacă referendum pentru introducerea votului uninominal, în ziua scrutinului europarlamentar. Iniţiativa are loc după ce Cabinetul Tăriceanu îşi angajase răspunderea pe Legea votului uninominal, însă preşedintele refuzase să o promulge şi o atacase la CCR, magistraţii dându-i dreptate. Plebiscitul nu este validat, din lipsă de cvorum, însă legea este aprobată de Parlament, având la baza forma asumată de PNL. Pe lângă votul uninominal, Traian Băsescu şi aliaţii săi de la PNL promovau în 2004 o altă temă la modă-întinerirea clasei politice. De pe listele celor două partide au pătruns în Parlament o serie de tinere speranţe sau "tineri lupi", însă această politică va avea efect de bumerang asupra lui Băsescu. Tinerele speranţe de la PD-L demonstrează că au nărvauri la fel de rele ca veteranii şi chiar aceeaşi aroganţă: Monica Iacob Ridzi şi Elena Udrea sunt două cazuri a cărora imagine este lipită de preşedinte. Cât despre primenirea clasei politice şi promovarea competenţei, susţinerea Elenei Băsescu pentru un loc în Parlamentul European aminteşte de buna tradiţie a nepotismului. Visul de refacere a FSN Umăr la umăr după alegerile din noiembrie 2008, PD-L şi PSD, două partide ce îşi au originea în Frontul Salvării Naţionale, îşi dau mâna pentru formarea guvernului. Artizanul principal al acestui Cabinet este Traian Băsescu care îşi vede "visul" cu ochii, conform propriei mărturii. Pe măsură ce se apropie scrutinul prezidenţial visul se transformă în coşmar, ţara este puţin "muribundă" şi preşedintele îşi aminteşte cât de nocivi sunt Iliescu, Vanghelie şi Hrebenciuc. De ce a guvernat alături de ei? Explicaţia prezidenţială este simplă: el nu a negociat guvernul cu aceştia, ci doar cu partea "bună" a PSD. Criza economică încurcă şi ea planurile celui care s-a instalat la Palatul Cotroceni cu sloganul "Să trăiţi bine!". Gata să se prezinte în faţa naţiunii pentru a cere un nou mandat, Băsescu le strigă românilor: "Să trăim bine şi să mâncăm brânză cu roşii!". Pe durata campaniei electorale, prin atacurile sale, Băsescu şi-l alege drept contracandidat pe Mircea Geoană. Un exerciţiu de imaginaţie pentru finala electorală: "Mircea, oare ce blestem pluteşte asupra poporului ăstuia de are de ales între un fost comunist şi ambasadorul lui Iliescu, de la care tocmai ai preluat ştafeta, într-o zi în care soarele răsărise la sediul PSD?". Cu bilanţul celui de-al treilea preşedinte postdecembrist evz.ro încheie mica incursiune în trecutul celor 20 de ani de democraţie ce se vor împlini pe 22 decembrie, după ce românii îşi vor fi ales şeful statului. 2004-2009

Cutremur DEVASTATOR! 7,5 grade pe scara Richter! Pagubele sunt URIASE

Pagina 1 din 2
Tag-uri:



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Alegeri Prezidentiale

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

Tema zilei
19:28 RAREȘ BOGDAN contra DACIAN CIOLOȘ. Jocurile de putere din spatele unei nominalizări neașteptate. 18:10 Update PROCURORII din CONSTANȚA au ieșit ÎN STRADĂ. Își SUSPENDĂ ACTIVITATEA: "Vrem justiție independentă!" 15:59 DESANT EUROPEAN la București. Se vor CERE și DA explicații în LEGĂTURĂ cu KOVESI 15:24 Dosarul Tel Drum. Dragnea A LOVIT ÎN PLIN. Adio, emoţii? Decizie de ultimă oră în Justiţie. Breaking news 14:59 PROTEST. 100 de judecători și procurori din CLUJ își suspendă activitatea o săptămână. Magistrații vor face grevă 11:40 Tandemul Lazăr-Kovesi DECIDE ce instituție se ocupă de Tel Drum. Culisele SCANDALULUI dintre DNA și Secția de investigare a magistraților 10:50 Kovesi, AGENT SECRET. Ce scrisoare a primit DRAGNEA: „Nu mai este un SECRET” Breaking news 19:06 Președintele Parlamentului European A FĂCUT ANUNȚUL așteptat. Kovesi nici NU ȘTIE ce o așteaptă 16:25 Cerere HALUCINTANTĂ în CAZUL Kovesi. „Să-i RETRAGEM CETĂȚENIA!” 15:30 Kovesi este devastată. SEMNAL NEGRU de la Bruxelles. N-a fost niciodată în cărţi. Breaking news 13:24 Lazăr A CEDAT NEVOS după aroganţa lui Toader. Este CEL MAI DUR ATAC în direcţia ministrului Justiţiei 11:50 Ultima LOVITURĂ pentru KOVESI! PLÂNGERE PENALĂ de la fosta ȘEFĂ a DIICOT, Alina BICA 10:30 Kovesi ŞI CEL MAI MARE ABUZ din mandatul la DNA. Cine sunt „MÂNJIŢII DE PE LISTA NEAGRĂ”. Breaking news în Justiţie 18:16 BREAKING NEWS. DEZASTRU pentru KOVESI! Îi FUGE PĂMÂNTUL DE SUB PICIOARE... PRIMELE REZULTATE în procesul de selecție pentru Parchetul European 17:24 Kovesi LOVEȘTE DUR la Bruxelles. Instituțiile europene AU FOST ALERTATE 13:49 Kovesi ARE UN PLAN ASCUNS şi elaborat, cu PUNCT FINAL la Cotroceni. Cine s-ar fi gândit? Breaking news 09:16 Tudose A DEVOALAT MAREA MANEVRĂ de pe axa Dragnea-Toader. CE SE SCHIMBĂ LA DNA? Breaking news 22:49 KOVESI, MITRALIATĂ cu SENTINȚE DEFAVORABILE. Mihaela Iorga Moraru, CONCEDIATĂ ILEGAL! 22:34 „În dosar apare şi numele lui Ţiriac” Breaking news în România. MAI MULTE NUME GRELE sunt implicate 11:59 Să fie acesta SFÂRȘITUL pentru KOVESI? Va fi ANCHETATĂ de CEL MAI MARE DUȘMAN. Cândva a DAT-O AFARĂ, acum s-a întors roata