În prima întâlnire pe care a avut-o în Italia cu Papa Benedict al XVI-lea, sâmbătă, la Castel Gandolfo, preşedintele Traian Băsescu l-a invitat pe Suveranul Pontif să vină anul viitor în România. În sfertul de oră cât au stat de vorbă între patru ochi, preşedintele i-a mulţumit Papei pentru poziţiile antidiscriminare şi pentru bisericile date românilor din străinătate, i-a vorbit despre Legea cultelor şi i-a transmis personal invitaţia făcută pe cale oficială în 2006.
Ca dată, a fost sugerat anul 2009, la zece ani de la venirea Papei Ioan Paul al II-lea în România. Decizia îi aparţine însă Vaticanului.
Până să ajungă Băsescu la Papă, Patriarhia i-a luat-o înainte şi i-a anunţat public intenţiile, precizând într-un comunicat că „pentru o invitaţie oficială din partea Patriarhiei Române este necesar şi acordul Sfântului Sinod“. Semnalele venite dinspre Patriarhie spre Palatul Cotroceni sunt însă favorabile. Pentru a-şi păstra sprijinul Sinodului, Patriarhul nu poate avea însă, momentan, decât o poziţie publică rezervată, care să implice acest for. Biserica Ortodoxă aşteaptă şi Sinodul
Înainte de a pleca la Roma, şeful statului l-a sunat joi pe Patriarh pentru a-l pune în temă cu intenţiile sale. Invitaţia făcută de Băsescu, de la şef de stat către Papă, cu rang de şef de stat al Vaticanului, nu este condiţionată de acordul Bisericii şi urmează căile diplomatice obişnuite.
Cutuma cere însă, în ţările în care religia majoritară nu este cea catolică, un gest similar din partea bisericii predominante. Acelaşi traseu l-a urmat şi invitaţia făcută Papei, în 1999, de Emil Constantinescu, a reamintit Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei. Potrivit lui Stoica, citat de Mediafax, nu ar exista însă piedici în calea unei noi vizite.
Până la un răspuns oficial din partea Vaticanului, Băsescu a dat de înţeles că sunt semnale de acceptare. „În general, la astfel de invitaţii se dau răspunsuri pozitive“, a spus preşedintele la revenirea în ţară. Potrivit unor surse diplomatice, se are în vedere ca eventualul program al Papei Benedict al XVI-lea să fie mai larg faţă de cel al Papei Ioan Paul al II-lea în 1999, când Suveranul Pontif nu a putut, spre exemplu, vizita Transilvania. Vizită de ziua soţiei preşedintelui Întâlnirea lui Băsescu cu Papa a avut loc la reşedinţa pontificală privată de pe malul lacului Gandolfo, unde Suveranul Pontif se retrage vara, până la finalul lunii septembrie.
Întâmpinat de Garda Elveţiană şi de o suită de cardinali, la momentul când clopotele de la Castelul Gandolfo au bătut ora 11.00, preşedintele a ieşit pe porţile reşedinţei papale după o jumătate de oră. În biblioteca de lucru, unde Suveranul Pontif l-a aşteptat pe Băsescu, întâmpinându- l cu mâinile întinse, bliţurile au surprins un Papă zâmbitor şi un preşedinte vizibil emoţionat. Amabilităţi, fotografii, o scurtă discuţie privată, după care Traian Băsescu i-a prezentat-o Papei şi pe soţia sa, Maria. „Astăzi este ziua ei“, a spus preşedintele într-o engleză aproximativă („Today is his birthday“; trad. - „E ziua lui azi“), în timp ce prima-doamnă, cu capul acoperit de un văl negru, i-a strâns îndelung mâinile. Băsescu i-a făcut cadou Papei o icoană pe sticlă, două timbre dedicate inaugurării pontificatului său şi un album cu fotografii cu bisericile de piatră din Ţara Haţegului.
La rândul său, Papa i-a dăruit o medalie pontificală, iar Mariei Băsescu, ca şi delegaţiei care i-a însoţit - de la consilieri prezidenţiali, la ambasadori şi la directorul SPP -, câte un rozariu. Georgia, Kosovo, biserica şi diaspora
„O întâlnire cordială“, a concluzionat Vaticanul răstimpul petrecut de Băsescu şi Papă, sugerând, în plus, că discuţia nu a fost doar una politică. „Fie că vorbim despre situaţia din Kosovo, din Georgia sau despre situaţia Europei, punctele noastre de vedere au o convergenţă deosebită“, a spus Băsescu după întâlnire.
Preşedintele i-a mulţumit Papei pentru „poziţia extraordinar de corectă în favoarea românilor luată de Vatican“ faţă de imigraţie, i-a cerut Vaticanului sprijin în problema integrării romilor prin programe europene şi l-a rugat să ofere în continuare spaţii de biserici românilor, lucru pe care statul nu şi-l poate încă asuma.
„Au fost abordate şi câteva chestiuni legate de relaţiile Bisericii Catolice şi statul român, inclusiv raporturile cu Biserica Ortodoxă, fiind evidenţiată creşterea înţelegerii şi colaborării reciproce“, a precizat Sfântul Scaun.
ZI DE NAŞTERE
Născută pe 6 septembrie, soţia preşedintelui, Maria Băsescu , a fost în această vizită oficială în prim-plan mai mult ca oricând în timpul deplasărilor externe în ultimii patru ani. Înainte să-i fie prezentată Papei de ziua ei, Maria Băsescu a fost sărbătorită de românii greco-catolici şi în prima seară la Roma. În timpul dineului, un cor de preoţi i-a cântat „La mulţi ani“, în timp ce invitaţii au făcut rând să se fotografieze nu doar cu preşedintele, ci şi cu prima-doamnă. Deşi nu fusese invitată, la biserică a apărut şi Ramona Bădescu, îmbrăcată sport, în alb, o ţinută neconvenţională pentru o slujbă. Acelaşi „La mulţi ani“ a răsunat şi în curtea Episcopiei ortodoxe române din Italia, unde aproape o mie de români s-au adunat ieri la slujbă. Emoţionată, Maria Băsescu a fost întâmpinată cu un buchet „tricolor“ de flori de către episcopi, gest neobişnuit pentru preoţii de rang înalt, şi a primit în dar o icoană a Maicii Domnului. Cu urări pentru Maria Băsescu a plouat şi sâmbătă seara, la reşedinţa Principelui Mettew Festing, Marele Maestru al Ordinului Suveran de Malta, cu care s-a întâlnit preşedintele. După ceremonia militară şi primirea cuplului prezidenţial în grădina reşedinţei sub o cupolă de cedri, printre torţe, principele a dat, degajat, tonul aplauzelor pentru prima-doamnă având în vedere „fericita ocazie“.