Editura Evenimentul si Capital

Băsescu despre “micul Titulescu”, în 2002: “Ponta e un maimuţoi”

d25127466f597023e6ede9bb2383d8d9
Autor: | | 0 Comentarii | 0 Vizualizari

La mijlocul anului 2000, când numele lui Victor Ponta prindea pentru prima oară paginile ziarelor centrale, nimeni nu putea anticipa ascensiunea fulminantă a procurorului ajuns astăzi preşedintele Partidului Social Democrat.

Ultimul deceniu din cariera publică a lui Victor Ponta descrie, cu metodă, reţeta succesului: rechizitorii în cazuri care au făcut epocă, o activitate cuminte la şefia Corpului de Control al Guvernului, declaraţii tari lansate din spatele “titanului” Adrian Năstase şi, după 2005, câteva replieri tactice menite să asigure supravieţuirea. Povestea aceasta poate începe aşa, deşi rădăcinile ei sunt de găsit mult mai în spate: în august 2000, procurorii Victor Ponta şi Doru Dobocan zburau spre Israel, forţând extrădarea Ioanei Maria Vlas în dosarul FNI. N-au obţinut, la vremea respectivă, decât promisiuni subţiri din partea autorităţilor evreieşti, plus o reputaţie solidă în procesul construirii propriei imagini. Victor Ponta era un tânăr de 28 de ani cu ambiţii statornice şi portofoliu consistent – întocmise celebrele rechizitorii din cazurile “Megapower” (afacerea pusă pe picioare în 1990, în perioada guvernării Petre Roman, soldată cu fraudarea statului român cu 15 milioane de dolari) şi “Fatih Keser” (personajul central al uneia dintre cele mai mari rambursări ilegale de TVA din istoria postdecembristă). Arestarea bodyguardului lui Iliescu, detaliu în CV-ul lui Ponta Intrat în vizorul lui Adrian Năstase, Ponta era numit în aprilie 2001 la şefia Corpului de Control al Guvernului, o instituţie măcinată de scandaluri şi de lipsa de rezultate. La doar 29 de ani, actualul preşedinte PSD avea predecesori celebri: Ioan Honcescu, Valerian Stan, Gheorghe Mocuţă sau Ovidiu Grecea. “Victor Ponta s-a aşezat pe scaunul electric”, scria la vremea respectivă “Evenimentul zilei”, notând că cel mai tânăr şef al Departamentului de Control şi Anticorupţie al Guvernului era nimeni altul decât cel care îl arestase în 1997 pe bodyguardul lui Ion Iliescu, Cristian Apostol, într-un dosar celebru în epocă. Apoi, pe 18 iulie 2002, ştirea a făcut înconjurul televiziunilor: procurorul Ponta prelua ca interimar şefia organizaţiei de tineret a Partidului Social Democrat. Legea prevedea o singură incompatibilitate: Ponta trebuia să renunţe la activitatea de la Parchet, dar putea rămâne şef al Corpului de Control. Începea aventura social-democrată alături de partidul-stat al lui Adrian Năstase. Tot acum intra în circuit şi o etichetă devenită clasică, “micul Titulescu”, atribuită tot de “părintele” Năstase. Peste Victor Ponta veneau primele acuze că ar fi “pupilul” premierului, chiar din partea lui Traian Băsescu, preşedinte al Partidului Democrat la vremea respectivă: “Este un tânăr maimuţoi care face frumos în faţa şefului suprem, poate îi aruncă o fărâmă de funcţie”. Liberalul Puiu Haşotti plusa cu noi propuneri de comparaţii: “Octav Cozmâncă cu Argetoianu, Radu Timofte cu Moruzov, Hildegard Puwak cu Martha Bibescu, Miron Mitrea cu Anghel Saligny, Şerban Mihăilescu cu Vlad Ţepeş”. “Am crezut în el din momentul în care l-a nascocit Năstase” Imperturbabil, Victor Ponta a mers mai departe, mimând imparţialitatea într-un post care îi cerea, practic, să-şi investigheze propriii colegi de partid. Scandalul Hildegard Puwak ridica la suprafaţă, la finalul lui 2003, detaliile incompatibilităţii: Oficiul European de Luptă Anti-Fraudă de la Bruxelles îi solicita lui Ponta să aducă clarificări în chestiunea deturnării fondurilor europene. Corpul de Control al Guvernului era, conform legii, instituţia parteneră a OLAF. “Eu nu fac politică, sunt un tehnician”, susţinea, în 2004, Ponta. Viorel Hrebenciuc, acuzat şi el (alături de fraţii Sechelariu, Corneliu Iacobov şi Dorinel Umbrărescu) într-un mega-dosar trimis de OLAF autorităţilor române, îl contrazicea pe actualul preşedinte al PSD. “Îl pun pe Ponta să facă răspunsul până duminică. El îmi spune că e altceva decât aţi dat voi”, declara Hrebenciuc pentru EVZ. Ascensiunea lui Victor Ponta pare să se fi produs şi pe scheletul protejării intereselor „rechinilor” din Partidul Social-Democrat. Spre apusul epocii Năstase, apele tulburi din PSD găzduiau suficient de mulţi. Printre ei, Nicolae Mischie, „baronul” de Gorj, al cărui fiu, Alexandru, era promovat în 2003 în Consiliul Naţional al TSD, la propunerea lui Victor Ponta. Menajarea reţelei puse pe picioare de Adrian Năstase îi aducea fostului procuror, în septembrie 2004, o realegere triumfală în fruntea TSD. Printre baticuri roşii şi semne de circulaţie „interzis la dreapta”, câteva declaraţii „de congres”: „un tânăr de viitor uneori superficial, cu orgolii şi pretenţii nejustificate” – Octav Cozmâncă, „e bun” – Viorel Hrebenciuc, „e inteligent” – Adrian Păunescu, „am crezut în el din momentul în care l-a născocit premierul” – Valer Dorneanu. În acel septembrie, victoria lui Ponta era privită dintr-un colţ al Sălii Polivante de încă un invitat: Mircea Geoană. „Ce a fost acum 15 ani este istorie. Viitorul, din punctul meu de vedere, este al unui PSD membru al Partidului Socialiştilor Europeni, al unui alt mod de a face politică şi al unei alte generaţii” Victor Ponta, august 2005 TÂNĂRUL DOMN PONTA „Look-ul de puşti ar trebuie speculat” În februarie 2005, EVZ le propunea cititorilor săi o „analiză a stării estetice a clasei politice”, apelând la patru creatori de modă pentru a alcătui topul celor mai bine îmbrăcaţi politicieni. Victor Ponta ocupa un loc fruntaş, în vreme ce Triţă Făniţă primea titlul de cel mai prost îmbrăcat om politic. Tânărul Ponta era apreciat pentru „seriozitatea hainei”, deşi, cădeau de acord creatorii de modă, social-democratul mai putea îmbunătăţi unele aspecte. Cătălin Botezatu: „Este tânăr, iar look-ul de puşti ar trebui speculat în avantajul său. Se îmbracă în standarde, dar i-aş recomanda unele variaţii coloristice. În afara culorilor politice clasice, negru şi bleumarin, ar putea aborda imprimeurile Prince de Galle, indiferent de nuanţe, ori combinaţii sacou-pantalon în culori coordonate. Ar trebui să poarte cămăşi cu gulere mai ample şi să ţină cont că sezonul acesta se poartă nodurile mai mari la cravată”. Catinca Roman: „Se îmbracă după nişte reţete clasice. Nu-şi prea foloseşte imaginaţia. Hainele sunt corecte, dar puţin cam prea şcolăreşti”. Eli Lăslean: „Tânărul domn Ponta apare de fiecare dată corect îmbrăcat, poate un pic cam prea serios pentru vârsta sa. Seriozitatea hainei e, probabil, o reflectare a sobrietăţii personajului”. Irina Schrotter: „O apariţie întotdeauna corectă şi îngrijită, care a impus, de-a lungul timpului, un stil practico-elegant care îl avantajează şi îl reprezintă”.

S-a intamplat in direct, la Realitatea TV! Rares Bogdan: Vor sa ma aresteze

Pagina 1 din 2
Tag-uri:



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Preşedinţie

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI