Jurnaliştii basarabeni acuză agresiunile la care sunt supuşi, blocarea apariţiei unor ziare, intruziunea Securităţii şi a justiţiei în presă.
Comuniştii aflaţi la putere în Republica Moldova au înteţit presiunile asupra presei independente şi de opoziţie pentru a intimida instituţiile media care publică articole defavorabile preşedintelui Vladimir Voronin, guvernului ori Partidului Comunist. Motivele de revoltă ale jurnaliştilor justifică rapoartele Freedom House, care clasează Moldova între ţările în care presa nu este liberă: agresiuni asupra ziariştilor incomozi, blocarea apariţiei unor ziare, a acordării de frecvenţe radio, intruziunea Securităţii şi a justiţiei în treburile gazetăreşti.
Drept răspuns, autorităţile moldovene se mărginesc să menţioneze, în discursuri „de lemn“, „necesitatea transparenţei în relaţia cu mass-media“. Cu grăbire, spre ultimul loc în topul libertăţii
Republica Moldova (RM) se află pe locul 144 din 195 de ţări monitorizate de organizaţia americană Freedom House în legătură cu libertatea presei. Asta înseamnă că lucrurile au mers din rău în mai rău, de vreme ce, în 2004, Moldova se situa pe locul 127.
O dovadă a problemelor este faptul că Moldova a pierdut la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) şapte din cele 10 cauze care vizau libertatea de exprimare şi toate au implicat fie politicieni, fie persoane apropiate cercurilor politice guvernante. Ar fi pierdut multe altele, spun ziariştii moldoveni, dar instanţele de judecată din RM au învăţat lecţia şi dau câştig de cauză instituţiilor media, dar tocmai când procesele se află la înaltele instanţe, ca să nu mai ajungă cauzele până la CEDO şi să-i afle toată Europa. Sechestru pe conturile ziarului Unul dintre cele mai recente cazuri pierdute de statul moldovean la Strasbourg este cel în care a primit câştig de cauză directorul ziarului numit acum „Timpul de dimineaţă“, Constantin Tănase. „Un jurnalist de la noi a publicat o anchetă despre o tranzacţie a guvernului cu maşini de lux Skoda. Articolul se numea «Luxul în ţara sărăciei» şi am fost daţi în judecată de firma care a vândut maşinile guvernului“, povesteşte Tănase. În chiar prima şedinţă de judecată, s-a pus sechestru pe conturile ziarului şi a fost nevoit să-l închidă, iar pentru ca publicaţia să poată apărea în continuare, i-a schimbat denumirea din „Timpul“ în „Timpul de dimineaţă“.
Asta se întâmpla în 2004 şi abia acum, după patru ani, Tănase a câştigat procesul. La CEDO.
Între timp, procuratura i-a deschis un alt dosar, pe motiv că a instigat la „aţâţarea vrajbei şi dezbinării naţionale“ într-un discurs public. Tănase povesteşte că vorbea în Piaţa Operei din centrul Chişinăului despre retragerea ruşilor din Transnistria: „Partidul Democrat Liberal din Moldova avea un slogan, «Moldova fără Voronin, Moldova fără comunişti». Eu am spus că trebuie completat sloganul cu «Moldova fără ruşi» şi am explicat că atât timp cât Basarabia, Republica Moldova, va fi sub sfera de influenţă a Rusiei, nu putem vorbi despre integrare europeană“. Decizii pripite ale judecătorilor
„În ultimul an, presiunile politice asupra presei s-au înteţit. Cei de la guvernare vor să pună căluşul în gura jurnaliştilor, pentru că este an preelectoral, iar comuniştilor le-a scăzut mult cota în ultimul timp“, explică directorul executiv al Asociaţiei Presei Independente din RM, Petru Macovei.
Un alt ziar care s-a trezit cu sechestru pe conturi este „Jurnal de Chişinău“. Un fost procuror din raionul Donduşeni a dat în judecată ziarul pe motiv că, în urmă cu cinci ani, i-ar fi lezat onoarea şi demnitatea prin publicarea unui articol despre dosarul penal în care era acuzat de viol. A cerut despăgubiri de 300.000 de lei moldoveneşti (circa 30.000 de dolari), ceea ce a dus, în aprilie 2008, imediat după începerea procesului, la blocarea conturilor publicaţiei.
Dosarul întocmit „Jurnalului de Chişinău“ este cusut cu aţă albă, declara imediat după eveniment directorul publicaţiei, Val Butnaru, „pentru că fostul procuror chiar a avut dosar penal, iar noi am scris adevărul“. „Plecând cu atâta grabă acest sechestru, s-a urmărit suspendarea apariţiei «Jurnalului»“, s-a arătat convins Butnaru. Publicaţia a câştigat recursul şi, acum două săptămâni, conturile au fost deblocate. Vocea Basarabiei nu prea se aude
Radio Vocea Basarabiei este o altă instituţie care s-a luptat prin tribunale cu autorităţile moldovene, iar acum se îndreaptă vertiginos către un proces la CEDO. Vocea Basarabiei are cea mai mare acoperire în spaţiul basarabean, dar pe frecvenţe marginale, spune directorul postului, Veaceslav Ţibuleac. „În Chişinău emitem pe unde scurte“, explică el, „de aceea încercăm să ne extindem. Consiliul de Coordonare a Audiovizualului (CCA) ne-a refuzat toate cele 8 frecvenţe pe care le-am solicitat, acordând în schimb frecvenţe unui radio care n-a emis nicio oră şi unui post recent privatizat în interesul cercurilor pro-guvernamentale“, se revoltă Ţibuleac.
Pentru promovarea concurenţei neloiale, îngrădirea tuturor căilor de dezvoltare ale postului, partizanat, favoritism şi corupţie, fondatorii postului de radio vor acţiona în judecată CCA şi Republica Moldova la CEDO. Fondatorii postului au întocmit o declaraţie publică, în care denunţă practicile CCA şi subliniază, printre altele, că, „prin tot ceea ce face, CCA impune radiodifuzorilor autocenzura, frica de a promova informaţia, de a organiza dezbateri de interes public“.
Ţibuleac ştie că va avea câştig de cauză la Strasbourg. Radioul pe care-l conduce a mai avut procese cu autorităţile, printre care cu CCA şi chiar cu Serviciul de Informaţii şi Securitate: „Până la urmă, Curtea Supremă ne dădea câştig de cauză, ca să nu ajungem la CEDO. Dar, de data asta, cred că vom ajunge şi acolo“, gândeşte Ţibuleac. Prigoana forumiştilor La mijlocul lunii trecute, Procuratura Generală a Moldovei a somat portalul de ştiri Unimedia, fără a menţiona motivele, să ofere Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) adresele IP ale unor comentatori de pe forum care, spune Tudor Darie, de la Unimedia, au scris mesaje anti-Voronin. „Deţinătorii portalului au refuzat să dea către SIS datele persoanelor, dar alte instituţii media au făcut asta. Cenzura intră şi pe internet“, îşi arată îngrijorarea Darie.
Cu ocazia Zilelor Libertăţii Presei, la începutul acestei luni, asociaţiile moldovene ale ziariştilor au întocmit un memorandum în care, printre altele, au luat atitudine faţă de cererea SIS: „Atât Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, cât şi legislaţia naţională permit unele ingerinţe în dreptul la libera exprimare a cetăţenilor, dar numai în cazurile când această măsură este motivată de ameninţări la securitatea naţională, integritatea teritorială, siguranţa publică“.
3 MAI 2007-3 MAI 2008
Lunga listă a abuzurilor asupra ziariştilor Preşedintele Uniunii Jurnaliştilor din Moldova, Valeriu Săhărneanu, declara, după blocatrea conturilor „Jurnalului de Chişinău“, că „se lucrează pentru a intimida presa independentă, în perspectiva alegerilor care vor avea loc anul viitor. Probabil că puterea vrea să-şi cureţe drumul, să aibă un monopol cât mai mare asupra presei scrise şi audiovizuale“. Deşi Legea Presei există în Moldova şi este una europeană, ea se dovedeşte inutilă, spune directorul ziarului „Timpul de dimineaţă“. Iată o parte dintre abuzurile autorităţilor asupra presei, menţionate în memorandumul jurnaliştilor:
> 8 iunie 2007. Poliţia a descins la Euro TV Chişinău, după ce pe post au fost prezentate mai multe buletine de vot găsite de jurnalişti în apropierea sediului lor. În loc să facă o anchetă pentru descoperirea vinovaţilor de încălcarea legislaţiei electorale, poliţiştii au procedat la intimidarea jurnaliştilor.
> 11 septembrie 2007. Poliţiştii au împiedicat filmările, acoperind obiectivele camerelor, în timpul unei acţiuni de protest în faţa Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE) din Chişinău.
> 18 decembrie 2007. Ziariştii din România nu au fost lăsaţi să participe la conferinţa de presă de sfârşit de an a preşedintelui Voronin. Deşi a fost invocată lipsa acreditărilor la MAEIE, i s-a refuzat accesul şi unui ziarist care avea acreditare.
> 28 decembrie 2007. Un reporter al portalului „Unimedia“ a fost târât de persoane necunoscute în timp ce-l filma pe preşedintele Voronin, care participase la o ceremonie publică în centrul Chişinăului.
> 18 ianuarie 2008. Un grup de jurnalişti de la Pro TV Chişinău, TV Dixi şi „Jurnal de Chişinău“ a fost împiedicat să relateze despre serata de creaţie a scriitorului şi umoristului Gheorghe Ursachi. Cameramanul de la Pro TV a fost forţat să şteargă imaginile cu Voronin, filmate la intrarea acestuia în Palatul Naţional.
> 15 februarie 2008. Corespondentul ziarului de opoziţie „Moldavskie vedomosti“, de limbă rusă, nu a fost admis la întâlnirea unui comisar european cu studenţii Universităţii de Stat din Chişinău. Altor jurnalişti li sa permis să participe la eveniment.
> 16 februarie 2008. Un reporter al ziarului „Timpul de dimineaţă“ a fost scos cu forţa din Baza auto a guvernului de către paza de corp a premierului Vasile Tarlev, deşi explicase că premierul este persoană publică şi vizitează un obiectiv public. Ziarista publicase înainte articolul legat de afacerea guvernului cu maşinile Skoda.
> 21 februarie 2008. Procuratura Generală i-a intentat un dosar penal directorului ziarului „Timpul de dimineaţă“, Constantin Tănase, pe motiv de „aţâţarea vrajbei sau dezbinării naţionale, rasiale sau religioase“.
> 9 martie 2008. Paza de corp a preşedintelui parlamentului, Marian Lupu, a împiedicat echipa Pro TV Chişinău să-l filmeze pe acesta în timp ce participa la festivalul minorităţilor slave „Masleniţa“. Reporterii altor posturi TV nu au avut restricţii.
> Martie 2008. Mai mulţi participanţi la emisiunea „Forum“, difuzată de Radio Vocea Basarabiei, au fost vizitaţi de colaboratori ai Direcţiei de Urmărire Penală din Ministerul de Interne, care le-au cerut să se prezinte ca „martori“ pentru a da explicaţii privind opiniile expuse în cadrul emisiunii respective.
> 11 aprilie 2008. După întâlnirea dintre Vladimir Voronin şi liderul separatist Igor Smirnov, Preşedinţia a organizat o conferinţă de presă la care au fost invitate doar televiziunile agreate de guvernarea comunistă. > 15 aprilie 2008. Procuratura Generală a somat portalul „Unimedia“ să ofere SIS adresele IP ale unor comentatori de pe forum.
LIMBAJ DE LEMN
Replica lui Voronin Autorităţile Moldovei par a nu auzi nimic din supărările strigate chiar şi în stradă de ziarişti. În urma memorandumului jurnaliştilor (pe care îl redăm mai jos), preşedintele Vladimir Voronin a dat un comunicat evaziv: „Dialogul constructiv şi fructuos dintre reprezentanţii puterii şi mediile de informare în masă constituie o condiţie indispensabilă pentru afirmarea valorilor democratice în ţara noastră şi pentru avansarea Republicii Moldova pe calea integrării europene“. Reacţia guvernului a fost ceva mai concretă, prin purtătorul de cuvânt Vitalie Condraţchi: „Guvernul îşi propune să acorde un acces sporit mass-media la informaţiile de interes general, să asigure accesul nediscriminatoriu la informaţii oficiale şi să consolideze capacităţile instanţelor judecătoreşti în examinarea cauzelor privind exercitarea libertăţii de exprimare“.